OG nr. 22/2008 – eficienta energetică si promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie
- În vigoare: de la 01.09.2008
- Publicare: M.Of. nr. 628/29.08.2008
- Rectificata: M.Of. nr. 814/04.12.2008
- Modificata:
- din data de 1 ianuarie 2012, prin OUG nr. 71/2011, publicata in M. Of. nr. 637/06.09.2011.
- Norme de aplicare: HG 409/2009, in vigoare din 22.04.2009
- Versiune actualizata la data de 23 noiembrie 2012.
-/-
În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 1 pct. I.9 din Legea nr. 142/2008 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. – (1) Scopul prezentei ordonante îl constituie crearea cadrului legal pentru elaborarea si aplicarea politicii nationale de eficientă energetică.
(2) Prezenta ordonantă se aplică furnizorilor de servicii energetice, prin care se realizează măsuri de îmbunătătire a eficientei energetice, distribuitorilor de energie, operatorilor sistemului de distributie si societătilor de vânzare cu amănuntul a energiei, consumatorilor finali, precum si fortelor armate, cu exceptia materialelor utilizate exclusiv în scop militar. Pentru fortele armate prevederile prezentei ordonante se aplică numai în măsura în care aceasta nu determină niciun conflict care să aibă aceeasi natură si scop principal ca si activitătile fortelor armate, exceptie făcând materialele utilizate exclusiv în scop militar.
(3) Politica natională de eficientă energetică este parte integrantă a politicii energetice a statului si urmăreste:
a) eliminarea barierelor în calea promovării eficientei energetice si a promovării utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;
b) promovarea mecanismelor de eficientă energetică si a instrumentelor financiare pentru economii de energie;
c) educarea si constientizarea consumatorilor finali asupra importantei si beneficiilor aplicării măsurilor de îmbunătătire a eficientei energetice;
d) cooperarea dintre consumatorii finali, producătorii, furnizorii, distribuitorii de energie si autoritătile publice în vederea atingerii obiectivelor stabilite de politica natională de eficientă energetică;
e) promovarea cercetării fundamentale si aplicative în domeniul utilizării eficiente a energiei si a surselor regenerabile de energie.
(4) Politica natională de eficientă energetică defineste obiectivele privind îmbunătătirea eficientei energetice, tintele indicative de economisire a energiei, precum si măsurile de îmbunătătire a eficientei energetice aferente în toate sectoarele economiei nationale, cu referiri speciale la:
a) introducerea tehnologiilor cu eficientă energetică ridicată, a sistemelor moderne de măsură si control, precum si a sistemelor de gestiune a energiei, pentru monitorizarea, evaluarea continuă a eficientei energetice si previzionarea consumurilor energetice;
b) promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;
c) reducerea impactului asupra mediului al activitătilor de producere, transport, distributie si consum al tuturor formelor de energie;
d) aplicarea principiilor moderne de management energetic;
e) instituirea de obligatii pentru consumatorii finali de energie, distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distributie a energiei si societătile de vânzare cu amănuntul a energiei;
f) acordarea de stimulente financiare si fiscale;
g) dezvoltarea pietei pentru serviciile energetice.
Art. 2. – În sensul prezentei ordonante, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:
a) audit energetic – procedura sistematică de obtinere a unor date despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, al unei activităti si/sau instalatii industriale sau al serviciilor private ori publice, de identificare si cuantificare a oportunitătilor rentabile pentru realizarea unor economii de energie si de raportare a rezultatelor;
b) auditor energetic – persoana fizică sau juridică atestată/autorizată, în conditiile legii, care are dreptul să realizeze auditul energetic prevăzut la lit. a). Auditorii energetici persoane fizice îsi desfăsoară activitatea ca persoane fizice autorizate sau ca angajati ai unor persoane juridice, conform legislatiei în vigoare;
c) certificate albe – certificatele emise de organisme de certificare independente care confirmă declaratiile actorilor pietei, conform cărora economiile de energie sunt o consecintă a măsurilor de îmbunătătire a eficientei energetice;
d) societate de servicii energetice (SSE) – persoana juridică sau fizică autorizată, care prestează servicii energetice si/sau alte măsuri de îmbunătătire a eficientei energetice în cadrul instalatiei sau incintei consumatorului si care, ca urmare a prestării acestor servicii si/sau măsuri, acceptă un grad de risc financiar. Plata pentru serviciile prestate este bazată, integral sau partial, pe îmbunătătirea eficientei energetice si pe îndeplinirea altor criterii de performantă convenite de părti;
e) conservarea energiei – totalitatea activitătilor orientate spre utilizarea eficientă a resurselor energetice în procesul de extragere, producere, prelucrare, depozitare, transport, distributie si consum al acestora, precum si spre atragerea în circuitul economic a resurselor regenerabile de energie; conservarea energiei include 3 componente esentiale: utilizarea eficientă a energiei, cresterea eficientei energetice si înlocuirea combustibililor deficitari;
f) consumator final – persoana fizică sau juridică care cumpără energie exclusiv pentru consumul propriu;
g) contract de performantă energetică – acord contractual între beneficiar si furnizorul unei măsuri care are ca scop îmbunătătirea eficientei energetice, în mod normal SSE, în care investitia necesară realizării măsurii trebuie să fie plătită proportional cu nivelul de îmbunătătire a eficientei energetice prevăzut în contract;
h) distribuitor de energie – persoana fizică sau juridică autorizată responsabilă cu transportul energiei în vederea livrării acesteia la consumatorii finali si la statiile de distributie care vând energie consumatorilor finali. Această definitie exclude operatorii sistemului de distributie a energiei electrice si a gazelor naturale prevăzuti la lit. s);
i) distribuitor mic, operator mic al sistemului de distributie a energiei si societate mică de vânzare cu amănuntul a energiei – persoana juridică sau fizică autorizată care distribuie sau vinde energie consumatorilor finali si care distribuie sau vinde mai
putin decât echivalentul a 75 de GWh energie anual sau care are mai putin de 10 angajati sau a cărei cifră de afaceri anuală si/sau bilant anual nu depăseste 2.000.000 euro;
j) economii de energie – cantitatea de energie economisită, determinată prin măsurarea si/sau estimarea consumului înainte si după aplicarea uneia ori mai multor măsuri de îmbunătătire a eficientei energetice, asigurând în acelasi timp normalizarea conditiilor externe care afectează consumul de energie;
k) eficientă energetică – raportul dintre valoarea rezultatului performant obtinut, constând în servicii, mărfuri sau energia rezultată, si valoarea energiei utilizate în acest scop;
l) energie – toate formele de energie disponibile pe piată, inclusiv energia electrică, energia termică, gazele naturale, inclusiv gazul natural lichefiat, gazul petrolier lichefiat, orice combustibil destinat încălzirii si răcirii, cărbune si lignit, turbă, carburanti, mai putin carburantii pentru aviatie si combustibilii pentru navigatie maritimă, si biomasa, definită conform Directivei 2001/77/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 27 septembrie 2001 privind promovarea electricitătii produse din sursele de energie regenerabile de pe piata internă a electricitătii;
m) finantare de către terti– acord contractual care implică, suplimentar fată de furnizorul de energie si beneficiar, un tert care furnizează capital pentru măsura respectivă. Valoarea financiară a economiei de energie generată de îmbunătătirea eficientei energetice determină plata tertului. Acest tert poate sau nu să fie o SSE;
n) instrumente financiare pentru economii de energie – orice instrument financiar, precum fonduri, subventii, reduceri de taxe, împrumuturi, finantare de către terti, contracte de performantă energetică, contracte de garantare a economiilor de energie, contracte de externalizare si alte contracte de aceeasi natură, care sunt făcute disponibile pe piată de către institutiile publice sau organismele private pentru a acoperi partial sau integral costul initial al măsurilor de îmbunătătire a eficientei energetice;
o) îmbunătătirea eficientei energetice – cresterea eficientei energetice la consumatorii finali ca rezultat al schimbărilor tehnologice, comportamentale si/sau economice;
p) management energetic – ansamblul activitătilor de organizare, conducere si de gestionare a proceselor energetice ale unui consumator;
q) manager energetic – persoană fizică sau juridică prestatoare de servicii energetice atestată, al cărei obiect de activitate este organizarea, conducerea si gestionarea proceselor energetice ale unui consumator;
r) măsuri de îmbunătătire a eficientei energetice – orice actiune care, în mod normal, conduce la o îmbunătătire a eficientei energetice verificabilă si care poate fi măsurată sau estimată;
s) mecanisme de eficientă energetică – instrumente generale utilizate de Guvern sau de organisme guvernamentale pentru a crea un cadru adecvat ori stimulente pentru actorii pietei în vederea furnizării si achizitionării de servicii energetice si alte măsuri de îmbunătătire a eficientei energetice;
s) operator al sistemului de distributie – persoană fizică sau juridică responsabilă de exploatarea, asigurarea întretinerii si, în cazul în care este necesar, dezvoltarea sistemului de distributie a energiei electrice sau a gazelor naturale într-o anumită zonă si, după caz, a interconexiunilor acestuia cu alte sisteme, precum si de asigurarea capacitătii sistemului de a răspunde cererilor rezonabile de distributie a energiei electrice sau a gazelor naturale pe termen lung;
t) programe de îmbunătătire a eficientei energetice – activităti care se concentrează pe grupuri de consumatori finali si care, în mod normal, conduc la o îmbunătătire a eficientei energetice verificabilă, măsurabilă sau estimabilă;
t) serviciu energetic – activitatea care conduce la un beneficiu fizic, o utilitate sau un bun obtinut dintr-o combinatie de energie cu o tehnologie si/sau o actiune eficientă din punct de vedere energetic, care poate include activitătile de exploatare, întretinere si control necesare pentru prestarea serviciului care este furnizat pe bază contractuală si care, în conditii normale, conduce la o îmbunătătire a eficientei energetice si/sau a economiilor de energie primară verificabilă si care poate fi măsurată sau estimată;
u) societate de vânzare cu amănuntul a energiei– persoană fizică si juridică care vinde energie consumatorilor finali;
v) surse regenerabile de energie – conform definitiei prevăzute în Directiva 2001/77/CE a Parlamentului European si a Consiliului.
CAPITOLUL II
Măsuri pentru îmbunătătirea eficientei energetice si obligatii pentru consumatorii finali de energie
Art. 3. – (1) În scopul realizării politicii nationale de eficientă energetică, operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol au obligatia:
a) să efectueze anual un audit energetic elaborat de o persoană fizică sau juridică autorizată de Agentia Română pentru Conservarea Energiei, în conditiile legii, si care stă la baza stabilirii si aplicării măsurilor de îmbunătătire a eficientei energetice;
b) să întocmească programe de îmbunătătire a eficientei energetice care includ măsuri pe termen scurt, mediu si lung;
c) să numească un manager energetic, atestat de Agentia Română pentru Conservarea Energiei, conform legislatiei în vigoare, sau să încheie un contract de management energetic cu o persoană fizică/juridică prestatoare de servicii energetice, acreditată în conditiile prezentei ordonante.
(2) În cazul consumatorilor de energie care detin subunităti consumatoare a mai mult de 1.000 tone echivalent petrol (sucursale, puncte de lucru, precum si alte sedii secundare), amplasate în mai multe puncte geografice, care nu sunt legate direct prin functionalitate sau retele energetice, fiecare subunitate situată într-un punct geografic diferit de al celorlalte subunităti este considerată din punctul de vedere al obligatiilor ce îi revin ca unitate independentă. Acestor unităti independente le sunt aplicabile prevederile alin. (1).
Art. 4. – Operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie cuprinsă între 200 si 1.000 tone echivalent petrol pe an sunt obligati să întocmească la fiecare 2 ani un audit energetic realizat de o persoană fizică sau juridică autorizată de Agentia Română pentru Conservarea Energiei în conditiile prezentei ordonante, care să stea la baza stabilirii si aplicării măsurilor de îmbunătătire a eficientei energetice.
Art. 5. – (1) Consumatorii finali dezvoltă si pun în aplicare măsurile de îmbunătătire a eficientei energetice definite la art. 2 lit. r).
(2) Consumatorii finali de energie, persoane juridice, prevăzuti la art. 3 si 4, sunt obligati să dispună de un sistem de măsură, evidentă si monitorizare a consumurilor energetice si să pună la dispozitia Agentiei Române pentru Conservarea Energiei, la cerere, informatii privind consumurile energetice si indicatorii de eficientă energetică.
Art. 6. -Administratorii clădirilor aflate în proprietate publică au obligatia să ia măsuri pentru:
a) utilizarea eficientă a sistemului de încălzire si climatizare;
b) utilizarea aparatelor de măsură si reglare a consumului de energie.
Art. 7. – (1) Autoritătile administratiei publice centrale si locale au obligatia să ia măsuri de îmbunătătire a eficientei energetice, prin promovarea cu precădere a măsurilor care generează cele mai mari economii de energie în cel mai scurt interval de timp. Aceste măsuri sunt comunicate consumatorilor si/sau operatorilor economici, după caz.
(2) Lista indicativă a măsurilor de îmbunătătire a eficientei energetice prevăzute la alin. (1) si la art. 5 alin. (1) este cuprinsă în anexa nr. 1.
(3) Autoritătile administratiei publice locale din localitătile cu o populatie mai mare de 20.000 de locuitori au obligatia să întocmească programe de îmbunătătire a eficientei energetice, în care includ măsuri pe termen scurt si măsuri pe termen lung (3-6 ani), vizând un program de investitii pentru care se vor întocmi studiile de fezabilitate.
(4) Fără a aduce atingere legislatiei nationale si comunitare în domeniul achizitiilor publice, autoritătile administratiei publice centrale si locale au obligatia de a aplica cel putin două măsuri din lista măsurilor care vizează promovarea eficientei energetice prin achizitii publice, prevăzute în anexa nr. 2.
Art. 8. – (1) Societătile comerciale, precum si unitătile administratiei publice locale si centrale, care detin mai mult de 25 de autovehicule, au obligatia să dezvolte programe de monitorizare si gestiune a consumului de carburanti pentru grupul de vehicule detinut.
(2) În cazul entitătilor prevăzute la alin. (1), care detin subunităti (sucursale, puncte de lucru, precum si alte sedii secundare) amplasate în mai multe puncte geografice, fiecare subunitate situată într-un punct geografic diferit de al celorlalte subunităti este considerată din punctul de vedere al obligatiilor ce îi revin ca unitate independentă dacă detine mai mult de 25 de autovehicule, fiindu-i aplicabile prevederile alin. (1).
CAPITOLUL III
Obligatiile distribuitorilor de energie, operatorilor sistemului de distributie a energie si societătilor de vânzare cu amănuntul a energiei
Art. 9. – (1) Distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distributie a energiei si/sau societătile de vânzare cu amănuntul a energiei iau măsuri pentru eficientizarea consumului propriu de energie si trebuie:
a) să nu întreprindă nicio activitate care ar putea afecta cererea si furnizarea de servicii energetice si alte măsuri de îmbunătătire a eficientei energetice sau care ar putea împiedica dezvoltarea pietelor de servicii energetice si alte măsuri de îmbunătătire a eficientei energetice;
b) să furnizeze la cerere, însă cel mult o dată pe an, informatii statistice agregate despre consumatorii lor finali către Observatorul Energetic National. Structura informatiilor statistice se stabileste în cadrul normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonante;
c) să pună în aplicare în conditiile prezentei ordonante, direct si/sau indirect, prin alti furnizori de servicii energetice sau de măsuri de îmbunătătire a eficientei energetice, următoarele:
(i) să ofere servicii energetice la preturi competitive consumatorilor finali si să promoveze aceste servicii sau;
(ii) să furnizeze către consumatorii finali audituri energetice la preturi competitive, desfăsurate în mod independent, si/sau măsuri de îmbunătătire a eficientei energetice si să promoveze aceste audituri si măsuri, în conformitate cu art. 22 alin. (1) lit. (a) si art. 16 alin. (1);
(iii) să asigure contributia la fondurile si mecanismele de finantare prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. c) si/sau;
(iv) să participe la acorduri voluntare propuse de Guvern.
(2) Nivelul minim al contributiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) pct. (iii) corespunde costurilor estimate ale furnizării oricăreia dintre activitătile mentionate la alin. (1) si se stabilesc de comun acord cu Agentia Română pentru Conservarea Energiei si cu alte autorităti ale administratiei publice centrale, după caz.
(3) Acordurile voluntare prevăzute la alin. (1) lit. c) pct. (iv) includ obiective clare, precum si cerinte de monitorizare si raportare legate de procedurile care pot determina revizuirea măsurilor si/sau suplimentarea acestora, atunci când obiectivele nu sunt realizate sau când există posibilitatea de a nu fi realizate. în vederea asigurării transparentei, acordurile voluntare se pun la dispozitia publicului si se publică anterior aplicării, în măsura în care clauzele de confidentialitate permit acest lucru, pentru a se primi comentarii de la părtile interesate.
(4) Obligatiile prevăzute la alin. (1) si (2) se aplică operatorilor sistemului de distributie fără a se aduce atingere prevederilor referitoare la separarea contabilă, prevăzute de art. 17 alin. (2) lit. b) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările si completările ulterioare, si de art. 17 lit. a) din Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificările si completările ulterioare.
(5) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică fără a se aduce atingere derogărilor sau exceptărilor acordate conform Legii nr. 13/2007, cu modificările si completările ulterioare, si Legii nr. 351/2004, cu modificările si completările ulterioare.
(6) În măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic si din punct de vedere financiar, proportional cu economiile potentiale de energie, consumatorii finali de energie electrică, de gaze naturale, de servicii de încălzire si/sau răcire si de apă caldă menajeră urbană trebuie să fie dotati cu contoare individuale achizitionate la preturi competitive si care să reflecte cu suficientă precizie consumul de energie.
(7) În cazul în care se înlocuieste un contor existent cu unul nou, se pun întotdeauna la dispozitie contoare achizitionate prin proceduri concurentiale, care trebuie să aibă o clasă de precizie mai bună, cu exceptia cazului în care acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau nu este rentabil în raport cu economiile potentiale estimate pe termen lung. Atunci când se bransează o clădire sau atunci când o clădire este supusă unor renovări majore, în conformitate cu prevederile Legii nr. 372/2005 privind performanta energetică a clădirilor, se montează întotdeauna contoare individuale, achizitionate prin proceduri concurentiale.
(8) Factura transmisă consumatorilor finali are la bază consumul efectiv de energie si se prezintă în termeni clari si usor de înteles.
(9) Distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distributie si societătile de vânzare cu amănuntul a energiei pun la dispozitia consumatorilor finali, într-o formă clară si usor de înteles, prin intermediul facturilor, al contractelor si/sau al chitantelor emise la statiile de distributie, următoarele informatii:
a) preturile reale curente si consumul efectiv de energie;
b) comparatii între consumul curent de energie al consumatorului final si consumul pe aceeasi perioadă a anului anterior, preferabil sub formă grafică;
c) ori de câte ori este posibil si util, comparatii cu un utilizator mediu de energie normalizat sau etalonat, din aceeasi categorie de consum;
d) informatii de contact pentru organizatiile consumatorilor, autoritătile/agentiile pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri web, de unde se pot obtine informatii privind măsurile disponibile de îmbunătătire a energiei, profiluri comparative ale utilizatorilor finali si/sau specificatii tehnice obiective pentru echipamentul de utilizare a energiei.
(10) Prevederile alin. (1) lit. b), lit. c) pct. (i) si ale alin. (6) nu se aplică consumatorilor finali implicati în categoriile de activităti prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
CAPITOLUL IV
Programe de îmbunătătire a eficientei energetice si promovare a utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie
Art. 10. – Programele de îmbunătătire a eficientei energetice mentionate la art. 3 alin. (1) lit. b) si la art. 7 alin. (3) se transmit Agentiei Române pentru Conservarea Energiei prin intermediul filialelor sale teritoriale.
Art. 11. – Programele de îmbunătătire a eficientei energetice includ, după caz, actiuni în următoarele directii principale:
a) promovarea utilizării celor mai eficiente tehnologii energetice care să fie viabile din punct de vedere economic si nepoluante;
b) încurajarea finantării investitiilor în domeniul eficientei energetice prin participarea statului sau a sectorului privat;
c) promovarea cogenerării de înaltă eficientă si a măsurilor necesare pentru cresterea eficientei sistemelor de producere, de transport si de distributie a energie termice la consumatori;
d) promovarea utilizării surselor regenerabile de energie la consumatorii finali;
e) înfiintarea de compartimente specializate în domeniul eficientei energetice la nivelurile corespunzătoare, care să aibă personal capabil să elaboreze, să implementeze si să monitorizeze programe de eficientă energetică;
f) reducerea impactului asupra mediului.
CAPITOLUL V
Atributii si răspunderi
Art. 12. -Agentia Română pentru Conservarea Energiei este organul de specialitate al administratiei publice centrale care participă la elaborarea politicii de eficientă energetică, fiind institutia responsabilă la nivel national cu implementarea si monitorizarea acesteia, având personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Economiei si Finantelor. Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Agentiei Române pentru Conservarea Energiei se asigură din venituri proprii si din alocatii acordate de la bugetul de stat.
Art. 13. – Organizarea si functionarea Agentiei Române pentru Conservarea Energiei se aprobă prin hotărâre a Guvernului, avându-se în vedere următoarele atributii si responsabilităti principale:
a) participarea la elaborarea politicii nationale de eficientă energetică a energiei, la solicitarea Ministerului Economiei si Finantelor;
b) monitorizarea programelor de îmbunătătire a eficientei energetice si a economiilor de energie care rezultă în urma prestării serviciilor energetice si a altor măsuri de îmbunătătire a eficientei energetice si raportarea rezultatelor către Ministerul Economiei si Finantelor;
c) cooperarea cu institutiile si organismele interne si internationale în vederea utilizării eficiente a energiei si reducerii impactului negativ asupra mediului;
d) participarea la elaborarea de norme si reglementări tehnice în scopul cresterii eficientei energetice în toate domeniile de activitate;
e) asigurarea supravegherii pietei de echipamente si aparate pentru care există reglementări specifice privind eficienta energetică;
f) elaborarea, coordonarea de programe de pregătire în materie de îmbunătătire a eficientei energetice si de utilizare de către consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, autorizarea auditorilor energetici si atestarea managerilor energetici;
g) punerea la dispozitia furnizorilor de servicii energetice si de măsuri de îmbunătătire a eficientei energetice a unor sisteme
de calificare si acreditare care vor fi implementate după caz, în mod justificat, în functie de necesităti;
h) evaluarea tehnică, avizarea si monitorizarea proiectelor de investitii în domeniul eficientei energetice, pentru care se cere finantare de la bugetul de stat si din alte surse interne si externe la dispozitia Guvernului;
i) elaborarea sintezei programelor de eficientă energetică prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) si la art. 7 alin. (3);
j) cooperarea cu institutiile abilitate la realizarea unor scenarii pe termen scurt, mediu si lung privind evolutia raportului cerere-ofertă de energie si a calculului indicatorilor de eficientă energetică la nivel national;
k) acordarea de consultantă gratuită în elaborarea si aplicarea proiectelor de crestere a eficientei energetice si în elaborarea programelor de îmbunătătire a eficientei energetice prevăzute la art. 7 alin. (3);
l) promovarea utilizării surselor regenerabile de energie la consumatori, prin actiuni complementare reglementării pietei de energie;
m) elaborarea, inclusiv prin cofinantarea de la bugetul de stat sau din surse proprii, a unor studii pentru fundamentarea programelor nationale de eficientă energetică si participarea la proiecte declarate eligibile, în cadrul programelor de eficientă energetică si energii regenerabile, initiate de organisme internationale;
n) fundamentarea, cu sprijinul Observatorului Energetic National, a tintelor indicative de economisire a energiei si a măsurilor de realizare a acestora, precum si transmiterea acestora către Ministerul Economiei si Finantelor în vederea supunerii lor spre aprobare Guvernului;
o) monitorizarea acordurilor voluntare prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. c) pct. (iv);
p) elaborarea împreună cu Autoritatea Natională pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice si publicarea liniilor directoare privind eficienta energetică si economiile de energie ca posibile criterii de evaluare a ofertelor la procedurile de atribuire a contractelor de achizitii publice, în vederea facilitării punerii în aplicare a măsurilor prevăzute la art. 7 alin. (4);
q) fundamentarea planurilor nationale în domeniul eficientei energetice si transmiterea acestora către Ministerul Economiei si Finantelor în vederea supunerii lor spre aprobare Guvernului;
r) elaborarea de programe de eficientă energetică asociate cu un mecanism de acordare de sprijin financiar de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale pentru îmbunătătirea eficientei energetice.
Art. 14. – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor coordonează din punct de vedere tehnic actiunile privind cresterea performantei energetice a clădirilor, prin:
a) elaborarea de reglementări tehnice specifice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în constructii, cu modificările ulterioare;
b) atestarea auditorilor energetici pentru clădiri;
c) monitorizarea performantei energetice a clădirilor si constituirea băncilor de date specifice, prin Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Constructii si Economia Constructiilor – INCERC Bucuresti, unitate aflată în coordonarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor. Monitorizarea cuprinde centralizarea si prelucrarea datelor/informatiilor furnizate de către auditorii energetici pentru clădiri, prin certificatele de performantă energetică, respectiv de către autoritătile administratiei publice locale, prin autorizatiile de construire emise. în vederea fundamentării planurilor nationale în domeniul eficientei energetice, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Constructii si Economia Constructiilor – INCERC Bucuresti transmite, la solicitarea Agentiei Române pentru Conservarea Energiei, datele pe care le detine.
Art. 15. – (1) Agentia Română pentru Conservarea Energiei si Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor întocmesc modele de contract pentru instrumentele financiare.
(2) Autoritatea Natională pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice împreună cu Agentia Română pentru Conservarea Energiei cooperează cu Comisia Europeană în privinta schimbului celor mai bune practici pentru achizitii publice din domeniul eficientei energetice si asigură diseminarea acestora la nivel national.
Art. 16. – (1) Agentia Română pentru Conservarea Energiei si Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor asigură disponibilitatea unor sisteme de audit energetic eficiente, realizate în mod independent, care să identifice măsuri potentiale de îmbunătătire a eficientei energetice si care să fie disponibile pentru toti consumatorii finali, inclusiv pentru consumatorii casnici, consumatorii comerciali mici si consumatorii industriali mari si mici.
(2) Consumatorii finali cu un consum mai mic de 200 tep/an sau consumatorii la care realizarea de audituri conduce la costuri disproportionat de ridicate comparativ cu economia de energie beneficiază de audituri energetice prin alte instrumente simplificate, cum ar fi chestionare si programe informatice transmise pe suport electronic puse la dispozitie de Agentia Română pentru Conservarea Energiei sau de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor, după caz.
Art. 17. -Auditurile care rezultă din acordurile voluntare se consideră că îndeplinesc cerintele prevăzute la art. 16.
Art. 18. – Certificarea în conformitate cu prevederile art. 13 din Legea nr. 372/2005 se consideră ca fiind echivalentă cu un audit energetic care îndeplineste cerintele prevăzute la art. 16 si în anexa nr. 2 lit. e).
Art. 19. – (1) Agentia Română pentru Conservarea Energiei este condusă de un presedinte numit prin ordin al ministrului economiei si finantelor. Presedintele este asimilat din punctul de vedere al salarizării cu functia de secretar de stat.
(2) Presedintele îsi exercită activitatea în baza unui mandat definit pe o perioada de 5 ani. în vederea implementării politicii nationale de eficientă energetică în diferite sectoare de activitate, presedintele este sprijinit în desfăsurarea activitătii de un comitet de coordonare cu rol consultativ în implementarea politicii de eficientă energetică în diferite sectoare de activitate.
(3) Comitetul de coordonare este format din reprezentanti ai ministerelor de resort care dezvoltă măsuri de îmbunătătire a eficientei energetice conform art. 7 alin. (1). Regulamentul de organizare si functionare al Comitetului de coordonare este aprobat prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante.
(4) Personalul Agentiei Române pentru Conservarea Energiei poate fi format atât din personal bugetar contractual, cât si din functionari publici si se salarizează potrivit cadrului legal aplicabil fiecărei categorii de personal.
(5) Abrogat
Art. 20. – (1) Agentia Română pentru Conservarea Energiei are dreptul de a solicita informatii si documente privind utilizarea si gestionarea energiei si a resurselor energetice atât de la consumatorii finali de energie, persoane fizice si juridice, precum si de la distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distributie a energiei si societătile de vânzare cu amănuntul a energiei.
(2) Personalul Agentiei Române pentru Conservarea Energiei are dreptul de acces, în conditiile legii, la instalatiile de măsurare a energiei electrice, a gazelor naturale, a energiei termice si a consumurilor de apă caldă si rece ale operatorilor economici.
(3) Personalul Agentiei Române pentru Conservarea Energiei are obligatia de a păstra, conform legii, confidentialitatea privind datele economice si consumurile specifice ale operatorilor economici unde dezvoltă sau monitorizează implementarea de măsuri de eficientă energetică.
Art. 21. – (1) Ministerul Economiei si Finantelor transmite Comisiei Europene planurile nationale în domeniul eficientei energetice prevăzute la art. 13 lit. q).
(2) Planurile nationale în domeniul eficientei energetice se actualizează ori de câte ori este necesar, pe baza informatiilor furnizate de sinteza programelor de eficientă energetică.
CAPITOLUL VI
Stimulente financiare si fiscale pentru îmbunătătirea eficientei energetice si promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie
Art. 22. – (1) Pentru îmbunătătirea eficientei energetice pot fi utilizate următoarele instrumente si mecanisme de finantare:
a) modele de contracte pentru instrumente financiare care sunt făcute disponibile cumpărătorilor existenti si potentiali de servicii energetice si de alte măsuri destinate îmbunătătirii eficientei energetice în sectorul public si privat;
b) sistemul de premiere finantat de Agentia Română pentru Conservarea Energiei de la bugetul propriu si/sau din surse atrase, pentru rezultate exceptionale în domeniul cercetării aplicative în materie de eficientă energetică si surse regenerabile de energie;
c) alocarea de fonduri pentru subventionarea furnizării programelor si măsurilor de îmbunătătire a eficientei energetice si pentru promovarea unei piete pentru măsurile de îmbunătătire a eficientei energetice. Aceste măsuri includ promovarea auditării energetice, a instrumentelor financiare pentru economiile de energie si, după caz, îmbunătătirea contorizării si furnizarea de facturi detaliate.
(2) Alocatiile bugetare prevăzute la alin. (1) lit. c) pot fi distribuite prin intermediul unuia sau mai multor fonduri specializate, care vizează sectoarele de utilizare finală în care costurile tranzactiilor si riscurile sunt mai mari si care pot fi folosite pentru subventii, împrumuturi, garantii financiare si/sau alte tipuri de finantare care garantează rezultate.
(3) Fondurile prevăzute la alin. (2) sunt deschise tuturor furnizorilor de măsuri pentru îmbunătătirea eficientei energetice, cum ar fi companiile de servicii energetice, consilierii energetici independenti, distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distributie, societătile de vânzare cu amănuntul a energiei si instalatorii. Fondurile pot fi deschise tuturor consumatorilor finali. Aceste fonduri nu sunt în concurentă cu măsurile de îmbunătătire a eficientei energetice finantate în conditii comerciale.
(4) Stabilirea fondurilor prevăzute la alin. (2) si activitătile pe care le implică operationalizarea acestora se realizează cu respectarea legislatiei în vigoare privind ajutorul de stat si/sau achizitiile publice, după caz.
Art. 23. – (1) La propunerea Agentiei Române pentru Conservarea Energiei, prin hotărâri ale Guvernului, se aprobă acordarea de stimulente fiscale destinate cresterii eficientei energetice si a ponderii resurselor regenerabile de energie la consumatorii finali. Aceste stimulente vizează atât dezvoltarea unei piete de servicii energetice si echipamente eficiente energetic, cât si promovarea productiei unor astfel de echipamente.
(2) Acordarea stimulentelor fiscale prevăzute la alin. (1) se face cu respectarea legislatiei în vigoare în materie de ajutor de stat.
Art. 24. – (1) Este interzisă promovarea de sisteme tarifare care conduc la cresterea volumelor de energie transportate/distribuite, dacă acestea nu reflectă costuri justificate efectuate într-o manieră prudentă de către operatori, în conformitate cu art. 18 alin. (2) din Legea nr. 13/2007, cu modificările si completările ulterioare, si cu art. 73 din Legea nr. 351/2004, cu modificările si completările ulterioare, autoritatea de reglementare impune obligatii de serviciu public legate de eficienta energetică a întreprinderilor care îsi desfăsoară activitatea în sectorul energiei electrice, respectiv în sectorul gazelor naturale.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), pot fi promovate sisteme tarifare cu scop social, dar numai în măsura în care acestea nu afectează concurenta pe piată, nu conduc la scăderea eficientei energetice si nu sunt disproportionate în raport cu obiectivul social.
CAPITOLUL VII
Sanctiuni
Art. 25. – (1) Constituie contraventii nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a), b) si c), art. 4-8 si ale art. 9 alin. (1).
(2) Contraventiile prevăzute la alin. (1) se sanctionează cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei si se aplică operatorului economic.
Art. 26. – Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de către organul de control care este persoană împuternicită de Agentia Română pentru Conservarea Energiei.
Art. 27. – Prevederile art. 25 referitoare la contraventii se completează cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.
CAPITOLUL VIII
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 28. – În termen de 30 de zile de la data publicării prezentei ordonante, Ministerul Economiei si Finantelor, la propunerea Agentiei Române pentru Conservarea Energiei, supune spre aprobare Guvernului normele metodologice de aplicare a acesteia.
Art. 29. – Ministerul Economiei si Finantelor comunică Comisiei Europene principalele dispozitii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat prin prezenta ordonantă.
Art. 30. – (1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonante se abrogă Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 din 27 noiembrie 2006, si Ordonanta Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 31 ianuarie 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 325/2002.
(2) Până la intrarea în vigoare a normelor metodologice prevăzute la art. 28, se aplică în mod corespunzător dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 1.259/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 29 octombrie 2007.
Art. 31. -Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta ordonantă.
Prezenta ordonantă transpune prevederile Directivei 2006/32/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficienta energetică la utilizatorii finali si serviciile energetice si de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 114 din 27 aprilie 2007.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul economiei si finantelor,
Varujan Vosganian
p. Ministrul internelor si reformei administrative,
Paul Victor Dobre,
secretar de stat
p. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor,
Horvâth Anna,
secretar de stat
Ministrul transporturilor,
Ludovic Orban
Bucuresti, 20 august 2008.
Nr. 22.
ANEXA Nr. 1
LISTA
indicativă cu exemple de măsuri eligibile pentru îmbunătătirea eficientei energetice
Prezenta anexă exemplifică domenii în care programele si măsurile ce vizează îmbunătătirea eficientei energetice pot fi dezvoltate si puse în aplicare în cadrul politicii de eficientă energetică.
Pentru a fi luate în considerare, aceste măsuri de îmbunătătire a eficientei energetice trebuie să ducă la economii de energie care pot fi clar măsurate si verificate sau estimate.
Lista de mai jos nu este exhaustivă, ci numai orientativă.
Exemple de măsuri eligibile de îmbunătătire a eficientei energetice:
Sectorul rezidential si cel tertiar:
a) încălzire si răcire (de exemplu, pompe de căldură, cazane eficiente noi, cu randamente mari, instalarea/modernizarea eficientă a sistemelor urbane de încălzire/răcire);
b) izolare si ventilare (de exemplu, izolarea peretilor exteriori si a acoperisurilor, ferestre performante energetic cu două/trei foi de geam, încălzire si răcire pasive);
c) apa caldă (de exemplu, instalarea de echipamente noi, utilizarea directă si eficientă pentru încălzirea spatiilor, masini de spălat);
d) iluminat (de exemplu, lămpi de iluminat noi si eficiente, sisteme de comandă digitală, utilizarea detectoarelor de miscare pentru sistemele de iluminat în clădirile comerciale);
e) gătit si refrigerare (de exemplu, aparate noi si eficiente, cu randamente mari, sisteme de recuperare a căldurii);
f) alte echipamente si aparate (de exemplu, aparate de producere combinată a energiei electrice si termice, aparate eficiente noi, sisteme care asigură optimizarea consumului de energie, sisteme de reducere a pierderilor în regim de „asteptare”, instalarea condensatoarelor pentru reducerea puterii reactive, transformatoare cu pierderi mici);
g) producerea energiei utilizându-se surse regenerabile de energie care permit reducerea cantitătii de energie cumpărată (de exemplu, utilizarea energiei solare pentru producerea apei calde de consum si a apei calde pentru încălzire si pentru răcirea spatiilor);
Sectorul industrial:
h) procese de fabricatie (de exemplu, utilizarea mai eficientă a aerului comprimat, a condensatului, a întrerupătoarelor si a valvelor, folosirea unui sistem automat si integrat, regimuri eficiente „în asteptare”);
i) motoare si sisteme de transmisie (de exemplu, cresterea gradului de utilizare a comenzilor electronice, variatoare de viteză, programe de aplicare integrată, convertizoare de frecventă, motoare electrice cu eficientă ridicată);
j) ventilatoare, variatoare de viteză si ventilatie (de exemplu, dispozitive/sisteme noi, utilizarea ventilatiei naturale);
k) gestiunea răspunsului la cerere (de exemplu, gestiunea sarcinii, sisteme de control al tăierii vârfului de sarcină);
l) cogenerare de înaltă eficientă (de exemplu, aparate de producere combinată a energiei electrice si termice);
Sectorul transporturilor:
m) mijlocul de transport utilizat (de exemplu, promovarea vehiculelor eficiente din punct de vedere energetic, utilizarea eficientă din punct de vedere energetic a vehiculelor, inclusiv sisteme de reglare a presiunii pneurilor, dispozitive si echipamente complementare pentru îmbunătătirea eficientei energetice a vehiculelor, aditivi pentru carburanti care îmbunătătesc eficienta energetică, uleiuri cu putere mare de lubrifiere si pneuri cu grad mic de rezistentă);
n) schimbări ale modurilor de transport (de exemplu, mecanisme de transport domiciliu/serviciu fără masină, sistem de folosire în comun a masinii, schimbări de la mijloace de transport cu consum mai ridicat de energie la mijloace de transport cu consum mai mic de energie pe pasager-km sau pe tonă-km);
o) zile fără masină;
Măsuri transsectoriale:
p) standarde si norme care vizează în primul rând îmbunătătirea eficientei energetice a produselor si a serviciilor, inclusiv a clădirilor;
q) sisteme de etichetare energetică;
r) contorizare, sisteme de contorizare inteligentă, precum instrumente de contorizare individuală cu comandă la distantă si facturare detaliată;
s) formare si educatie care conduc la aplicarea unor tehnologii si/sau tehnici eficiente din punct de vedere energetic;
Măsuri orizontale:
t) norme, taxe etc. care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;
u) campanii de informare specifice care promovează îmbunătătirea eficientei energetice si măsuri de îmbunătătire a Rfinientei enerneticR
ANEXA Nr. 2
LISTA
măsurilor eligibile din domeniul achizitiilor publice care vizează eficienta energetică
Fără a prejudicia legislatia natională si legislatia comunitară în domeniul achizitiilor publice, autoritătile administratiei publice centrale si locale aplică, în conformitate cu art. 7 alin. (4) din ordonantă, cel putin două dintre cerintele mentionate în lista de mai jos, tinând cont de rolul exemplar al sectorului public:
a) cerinte privind utilizarea instrumentelor financiare pentru economii de energie, inclusiv contractele de performantă energetică care prevăd furnizarea de economii de energie măsurabile si predeterminate (inclusiv atunci când administratiile publice au responsabilităti pe care le externalizează);
b) cerinte privind achizitionarea de echipamente si vehicule pe baza listelor ce contin specificatiile privind eficienta energetică a unor categorii diverse de echipamente si vehicule, care trebuie să fie întocmite de Agentia Natională pentru Conservarea Energiei, folosind, după caz, analiza costului minim pe durata ciclului de viată sau metode comparabile pentru a asigura rentabilitatea;
c) cerinte privind achizitionarea de echipamente cu consum de energie eficient în toate modurile de functionare, inclusiv în modul „asteptare”, utilizând, după caz, analiza costului minim pe durata ciclului de viată sau metode comparabile pentru a asigura rentabilitatea;
d) cerinte privind înlocuirea sau modificarea echipamentelor si a vehiculelor existente cu echipamentele prevăzute la lit. b) si c);
e) cerinte privind folosirea auditurilor energetice si punerea în aplicare a recomandărilor rezultate în materie de rentabilitate;
f) cerinte privind achizitionarea sau închirierea de clădiri eficiente din punct de vedere energetic sau părti ale acestora ori cerinte de a înlocui sau de a modifica clădiri cumpărate ori închiriate sau părti ale acestora, pentru a le face mai eficiente din punct de vedere energetic.
* * *
