Legea nr. 220/2008 – actualizata cu propunerea de modificare din iunie 2011

Info:
–          intrata in vigoare in: 06 noiembrie 2008
–          publicata in Monitorul Oficial nr. 743/ 03 nov. 2008
–          republicata in Monitorul Oficical nr. 577/ 13 aug. 2010
–          modificata :
  • din 03 septembrie 2010 de OG 29/2010.
–          versiune actualizata, aplicabila din 03 septembrie 2010.
–          Versiune actualizata cu propunerile de modificare prin OUG din iunie 2011.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL

 

LEGEA Nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie*)

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1

(1) Prezenta lege creează cadrul legal necesar extinderii utilizării surselor regenerabile de energie, prin:

a) atragerea în balanţa energetică naţională a resurselor regenerabile de energie, necesare creşterii securităţii în alimentarea cu energie şi reducerii importurilor de resurse primare de energie;

b) stimularea dezvoltării durabile la nivel local şi regional şi crearea de noi locuri de muncă aferente proceselor de valorificare a surselor regenerabile de energie;

c) reducerea poluării mediului prin diminuarea producerii de emisii poluante şi gaze cu efect de seră;

d) asigurarea cofinanţării necesare în atragerea unor surse financiare externe, destinate promovării surselor regenerabile de energie, în limita surselor stabilite anual prin legea bugetului de stat şi exclusiv în favoarea autorităţilor publice locale;

e) definirea normelor referitoare la garanţiile de origine, procedurile administrative aplicabile şi racordarea la reţeaua electrică în ceea ce priveşte energia produsă din surse regenerabile;

f) stabilirea criteriilor de durabilitate pentru biocarburanţi şi biolichide.

(2) Prezenta lege instituie sistemul de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie.

Art. 2

În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a)ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei;

b)biomasă – fracţiunea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor de origine biologică din agricultură (inclusiv substanţe vegetale şi animale), silvicultură şi industriile conexe, inclusiv pescuitul şi acvacultura, precum şi fracţiunea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi municipale, codificate conform prevederilor legale;

c)biolichid – combustibil lichid produs din biomasă utilizat în scopuri energetice, altele decât pentru transport, inclusiv pentru producerea energiei electrice şi a energiei termice destinate încălzirii şi răcirii;

d)biocarburant – combustibil lichid sau gazos pentru transport, produs din biomasă;

e)centrală electrică – ansamblul de instalaţii, construcţii şi echipamente necesare pentru producerea de energie electrică; poate fi constituită din unul sau mai multe grupuri electrice;

f)centrală hidroelectrică retehnologizată – centrala hidroelectrică cu o putere instalată de cel mult 10 MW, care îndeplineşte următoarele condiţii:

– are o durată de funcţionare de cel puţin 15 ani de la data punerii în funcţiune;

– a fost supusă unui ansamblu de operaţiuni de înlocuire a unor tehnologii existente, uzate moral şi/sau fizic, cu tehnologii moderne, în scopul creşterii eficienţei activităţii de producere;

g)centrală nouă/grup electric nou – centrala/grupul electric pusă/pus în funcţiune după data de 1 ianuarie 2004, compusă/compus în totalitate din echipamente noi;

h)certificat verde – titlul ce atestă producerea din surse regenerabile de energie a unei cantităţi de energie electrică. Certificatul se poate tranzacţiona, distinct de cantitatea de energie electrică pe care acesta o reprezintă, pe o piaţă organizată, în condiţiile legii;

i)consum final brut de energie electrică – cantitatea de energie electrică produsă, inclusiv consumul de energie electrică din sectorul de producere a energiei electrice, precum şi pierderile de energie electrică din reţelele de transport şi distribuţie, excluzând producţia de energie electrică produsă în centralele electrice cu acumulare prin pompaj din apa pompată anterior într-un rezervor superior la care se adaugă diferenţa dintre importul şi exportul de energie electrică;

i1)consum final brut de energie – consumul de produse energetice furnizate în scopuri energetice industriei, transporturilor, sectorului casnic, serviciilor, inclusiv serviciilor publice, agriculturii, silviculturii şi pescuitului, inclusiv consumul de energie electrică şi termică din sectorul de producere a energiei electrice şi termice, precum şi pierderile de energie electrică şi termică din distribuţie şi transport;

i2)obligaţie referitoare la energia regenerabilă – sistemul de promovare care fie impune producătorilor de energie să includă în producţia lor o anumită proporţie de energie din surse regenerabile, fie impune furnizorilor de energie să includă în furnizarea de energie o anumită proporţie de energie din surse regenerabile sau care impune consumatorilor de energie să includă în consumul lor o anumită proporţie de energie din surse regenerabile. Sistemele în cadrul cărora astfel de cerinţe pot fi îndeplinite prin utilizarea certificatelor verzi sunt incluse în definiţie;

j)consum propriu tehnologic – consumul de energie electrică al unei centrale, necesar pentru realizarea producţiei de energie electrică;

k)consumator final de energie electrică – persoana care utilizează energie electrică pentru consumul propriu, cu excepţia consumului de energie electrică în procesele tehnologice de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice;

l)cotă anuală obligatorie de achiziţie de certificate verzi – cota de achiziţie de certificate verzi impusă anual furnizorilor de energie electrică, în conformitate cu prevederile prezentei legi, sub sancţiunea aplicării de penalităţi;

m)cotă anuală obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare – ponderea energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie electrică, pentru care se aplică sistemul de cote obligatorii, cu excepţia energiei electrice produse în centrale hidroelectrice cu puteri instalate mai mari de 10 MW;

n)energie aerotermală – energia stocată sub formă de căldură în aerul ambiental;

o)energie geotermală – energia stocată sub formă de căldură sub stratul solid al suprafeţei terestre;

p)energie hidrotermală – energia stocată sub formă de căldură în apele de suprafaţă;

q)Fondul pentru Mediu – instrument economico-financiar gestionat de Administraţia Fondului pentru Mediu, destinat susţinerii şi realizării proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în domeniul protecţiei mediului, reglementat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

r)furnizor de energie electrică – persoana juridică titulară a unei licenţe de furnizare, care asigură alimentarea cu energie electrică a unuia sau mai multor consumatori, pe baza unui contract de furnizare;

s)garanţie de origine – documentul electronic cu funcţie unică de a furniza unui consumator final dovada că o pondere sau o cantitate de energie dată a fost produsă din surse regenerabile, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (6) din Directiva 2003/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piaţa internă de energie electrică şi de abrogare a Directivei 96/92/CE;

ş)grup electric – unitatea tehnologică producătoare de energie electrică ce poate fi individualizată în privinţa realizării, retehnologizării şi punerii în funcţiune;

t)încălzire sau răcire centralizată – distribuţia de energie termică sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la o sursă centrală de producţie, printr-o reţea, către mai multe clădiri sau locaţii, în scopul utilizării acesteia pentru încălzirea sau răcirea spaţiilor sau în procese de încălzire sau răcire;

ţ)minister de resort – Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri;

u)operator de transport şi sistem – persoana care deţine, sub orice titlu, o reţea electrică de transport şi este titulară a unei licenţe de transport prin care răspunde de operarea, asigurarea întreţinerii şi, dacă este necesar, dezvoltarea reţelei de transport într-o anumită zonă şi, acolo unde este aplicabilă, interconectarea acesteia cu alte sisteme electroenergetice, precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a sistemului de a acoperi cererile rezonabile pentru transportul energiei electrice;

v)operator de distribuţie – orice persoană care deţine, sub orice titlu, o reţea electrică de distribuţie şi este titulară a unei licenţe de distribuţie prin care răspunde de operarea, asigurarea întreţinerii şi, dacă este necesar, dezvoltarea reţelei de distribuţie într-o anumită zonă şi, acolo unde este aplicabil, interconectarea acesteia cu alte sisteme, precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a sistemului de a răspunde cererilor rezonabile privind distribuţia energiei electrice;

w)operatori de reţea – operatorii de distribuţie şi operatorul de transport şi sistem;

x)Planul naţional de acţiune – planul prin care se stabilesc ţintele naţionale privind ponderea energiei din surse regenerabile consumată în transporturi, energie electrică, încălzire şi răcire în anul 2020, ţinând seama de efectele măsurilor altor politici privind eficienţa energetică asupra consumului final de energie şi măsurile care trebuie adoptate pentru atingerea respectivelor obiective naţionale globale;

y)sistem de cote obligatorii – mecanismul de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie prin aplicarea cotelor anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi;

z)sistem de promovare – orice instrument, schemă sau mecanism, care promovează utilizarea energiei din surse regenerabile prin reducerea costurilor acestei energii, prin creşterea preţului la care aceasta poate fi vândută sau prin mărirea, prin intermediul unor obligaţii referitoare la energia regenerabilă sau în alt mod, a cantităţii achiziţionate de acest tip de energie; aceasta include, dar nu se limitează la sistemul de promovare prin certificate verzi, ajutoare pentru investiţii, scutiri sau reduceri de impozite, rambursări de taxe, scheme de promovare privind obligaţia de cumpărare a energiei din surse regenerabile;

aa)sistem de promovare prin certificate verzi – sistemul de cote obligatorii combinat cu tranzacţionarea certificatelor verzi;

ab)sistem electroenergetic izolat – sistemul local de producere, distribuţie şi furnizare a energiei electrice care nu este interconectat cu Sistemul Electroenergetic Naţional;

ac)surse regenerabile de energie – sursele de energie nefosile, respectiv: eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală şi energia oceanelor, energie hidraulică, biomasă, gaz de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, şi gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz;

ad)ţinte naţionale privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie – obiective naţionale privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie electrică, incluzând pe lângă energia electrică produsă din sursele regenerabile de energie prevăzute la art. 3 alin. (1) şi energia electrică produsă în centrale hidroelectrice cu puteri instalate mai mari de 10 MW.

„ae) centrala  electrica multicombustibil – centrala electrica care produce energie electrica folosind surse regenerabile si conventionale de energie, care se utilizeaza in instalatii de ardere/cazane separate, precum şi  in aceeasi instalatie de ardere daca conţinutul energetic al combustibilului convenţional utilizat nu depaseste 10% din continutul energetic total;”

„af) supracompensare – situaţia în care, luând în considerare indicatorii tehnico-economici specifici medii realizaţi anual pentru fiecare tehnologie, din analiza cost-beneficiu efectuată pentru ansamblul capacităţilor de producere utilizând aceeaşi tehnologie, rezultă o rată internă de rentabilitate mai mare cu 10% faţă de valoarea considerată pentru tehnologia respectivă la autorizarea sistemului de promovare si care se va publica pe site-ul  ANRE;”

„ag) analiza cost-beneficiu – analiza economica efectuată în vederea determinării rentabilitatii investiţiilor în producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie, realizată prin utilizarea tehnicii actualizării aplicată la costurile de investiţie, costurile de exploatare şi la veniturile rezultate pe durata de viaţă a proiectelor;”

„ah) rata internă de rentabilitate – indicator rezultat dintr-o analiză cost-beneficiu care exprimă rentabilitatea unui proiect de investiţie, şi anume rata de actualizare pentru care veniturile actualizate sunt egale cu cheltuielile actualizate;”

„ai) culturi energetice – culturi de plante agricole sau nonagricole destinate, în special, producţiei de biocarburanţi sau producţiei de biomasă utilizată în scopul producerii energiei electrice şi termice;”

„aj) acces prioritar la reţele al energiei electrice din surse regenerabile – ansamblu de reguli si  conditii tehnice  si  comerciale   în baza cărora  unor categorii de producători de energie electrică din surse regenerabile de energie  li  se  asigura  posibilitatea  preluarii  in orice  moment  si  a  vanzarii întregii cantitati  de  energie electrică produsa  la un moment dat, funcţie de capacitatea racordului la reţea şi disponibilitatea unităţilor/ resurselor eligibile;”

„ak) acces garantat la reţele al energiei electrice din surse regenerabile – ansamblu de reguli  si  conditii tehnice  si  comerciale   în baza cărora   pentru energia  electrica  produsa  din surse regenerabile de energie calificată pentru accesul la schema de sprijin prin certificate verzi contractata pe  piata  de  energie  electrica  se  garanteaza  accesul  la  reteaua  electrică.”

 

Art. 3

(1) Sistemul de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie, denumit în continuare sistem de promovare, stabilit prin prezenta lege se aplică pentru energia electrică livrată în reţeaua electrică şi/sau la consumatori, produsă din:

a) energie hidraulică utilizată în centrale cu o putere instalată de cel mult 10 MW;

b) energie eoliană;

c) energie solară;

d) energie geotermală;

e) biomasă;

f) biolichide;

g) biogaz;

h) gaz rezultat din procesarea deşeurilor;

i) gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate.

(2) Sistemul de promovare stabilit prin prezenta lege se aplică pentru o perioadă de:

a) 15 ani, pentru energia electrică produsă conform prevederilor alin. (1), în grupuri/centrale electrice noi;

b) 10 ani, pentru energia electrică produsă în grupuri din centrale hidroelectrice cu putere instalată de cel mult 10 MW, retehnologizate;

“c) 7 ani, pentru energia electrică produsă în grupuri/centrale eoliene, care au mai fost utilizate pentru producerea energiei electrice pe teritoriul altor state, dacă sunt utilizate în sisteme izolate sau dacă au fost puse în funcţiune pe teritoriul Romaniei înainte de data aplicării sistemului de promovare prevăzut de prezenta lege;”

c) 7 ani, pentru energia electrică produsă în grupuri/centrale, care au mai fost utilizate pentru producerea energiei electrice pe teritoriul altor state dacă sunt utilizate în sisteme electroenergetice izolate sau au fost puse în funcţiune înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi, dar nu mai vechi de 10 ani şi conforme cu normele de protecţie a mediului;

d) 3 ani, pentru energia electrică produsă în grupuri/centrale hidroelectrice cu putere instalată de cel mult 10 MW, neretehnologizate.

(3) Sistemul de promovare se aplică producătorilor, deţinători ai capacităţilor de producţie menţionate la alin. (2), calificaţi de ANRE în acest sens, de la data la care încep să producă energie electrică şi primesc certificate verzi pentru energia electrică, conform art. 6, dacă punerile în funcţiune, respectiv retehnologizările de grupuri/centrale se fac până la sfârşitul anului 2016.

(4) Calificarea în vederea aplicării sistemului de promovare stabilit prin prezenta lege se poate face etapizat, pe măsura punerii în funcţiune a fiecărui grup electric individual din cadrul unei capacităţi energetice conţinând mai multe astfel de grupuri electrice, caz în care perioada de aplicare a sistemului de promovare reglementat prin prezenta lege se va aplica diferenţiat, în funcţie de momentul calificării.

(5) În cazul energiei electrice produse în centrale electrice multicombustibil care utilizează surse regenerabile şi convenţionale, beneficiază de sistemul de promovare numai acea parte din energia electrică produsă efectiv din surse regenerabile de energie, stabilită pe baza conţinutului energetic aferent surselor regenerabile.

(6) Nu se aplică sistemul de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie stabilit prin prezenta lege pentru:

a) energia electrică produsă din deşeuri industriale şi/sau municipale provenite din import, indiferent de puterea instalată a centralei electrice;

b) energia electrică produsă în centrale cu acumulare prin pompaj din apă pompată anterior în bazinul superior;

“c) energia electrică produsă în centrale electrice care utilizează surse regenerabile şi convenţionale de energie în aceeaşi instalaţie de ardere daca conţinutul energetic al  combustibilului  convenţional  utilizat depaseste  10%  din  continutul  energetic total;”

c) energia electrică produsă în centrale electrice multicombustibil care utilizează surse regenerabile şi convenţionale în care conţinutul energetic al combustibilului convenţional reprezintă mai mult de 75% din conţinutul energetic total utilizat;

d) energia electrică aferentă consumului propriu tehnologic al centralei.

“(7) În cazul energiei electrice produse din surse regenerabile în cogenerare, producătorii  care solicita un sistem de promovare sunt obligaţi să opteze fie pentru schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă conform Hotărârii Guvernului nr. 1215/2009, fie pentru schema de promovare prevăzută în prezenta lege.”

„(8) În cazul producătorilor de energie din surse regenerabile care au beneficiat de certificate verzi anterior aplicării sistemului de promovare prevăzut de prezenta lege, duratele de aplicare de la alin. (2) se vor diminua corespunzător cu perioadele pentru care aceştia au beneficiat deja de certificate verzi.”

„(9) Producătorii de energie electrică din sursele regenerabile de energie prevăzute la alin. (1) lit. e), f) si g) pot beneficia de sistemul de promovare stabilit prin prezenta lege numai dacă deţin certificate care atestă originea acestor surse.”

„(10) Certificatele de atestare a originii menţionate la alin. (9) se emit de organisme acreditate, în baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a Guvernului la propunerea comună a Ministerului Mediului şi Pădurilor şi a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

(7) În cazul energiei electrice produse din surse regenerabile în cogenerare, sistemul de promovare se aplică pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă calificată conform reglementărilor în vigoare, producătorii având dreptul să opteze fie pentru schema de promovare pentru cogenerare, fie pentru schema de promovare prevăzută în prezenta lege.

CAPITOLUL II

Sistemul de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie

Art. 4

(1) Pentru promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie se aplică sistemul de promovare reglementat de prezenta lege.

(2) Nivelul ţintelor naţionale privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în consumul final brut de energie electrică în perspectiva anilor 2010, 2015 şi 2020 este de 33%, 35% şi, respectiv, 38%.

(3) Pentru atingerea ţintelor naţionale prevăzute la alin. (2), pe lângă energia electrică produsă din sursele regenerabile de energie prevăzute la art. 3 alin. (1) se ia în considerare şi energia electrică produsă în centrale hidroelectrice cu puteri instalate mai mari de 10 MW.

(4) Cotele anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru perioada 2010–2020 sunt următoarele: 2010 – 8,3%; 2011 – 10%; 2012 – 12%; 2013 – 14%; 2014 – 15%; 2015 – 16%; 2016 – 17%; 2017 – 18%; 2018 – 19%; 2019 – 19,5%; 2020 – 20%.

(5) Cotele anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru perioada 2020–2030 se stabilesc de ministerul de resort şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului şi nu vor fi mai mici decât cota stabilită pentru anul 2020.

(6) ANRE califică producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru a beneficia de sistemul de promovare prin certificate verzi, în condiţiile prevăzute în Regulamentul de calificare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi.

(7) În prima decadă a lunii decembrie, ANRE publică pe site-ul propriu cota anuală obligatorie de achiziţie de certificate verzi estimată pentru anul următor, numărul de certificate verzi estimate a fi emise pe baza informaţiilor privind energia electrică estimată a se produce din surse regenerabile de energie pentru anul următor şi consumul final de energie estimat pentru anul următor.

(8) ANRE elaborează, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi*), o metodologie de stabilire a cotelor anuale de achiziţie de certificate verzi, aprobată prin ordin al preşedintelui ANRE.

(9) Până la data de 1 martie a anului în curs, ANRE va ajusta cota anuală obligatorie de achiziţie de certificate verzi aferentă anului precedent, pe baza realizărilor efective din anul precedent şi o va publica pe site-ul propriu.

*)

Textul a fost modificat prin Legea nr. 139/2010 privind modificarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 9 iulie 2010, astfel încât termenul în cauză curge de la data intrării în vigoare a Legii nr. 139/2010.

“(9) ANRE stabileşte prin ordin până la data de 1 martie a fiecărui an, cota anuală obligatorie de achiziţie de certificate verzi aferentă anului precedent, pe baza cantităţilor realizate de energie electrică din surse regenerabile şi a consumului final de energie electrică din anul precedent, dar fără a depăşi nivelul corespunzător cotelor obligatorii de energie electrică din surse regenerabile stabilite la alin. (4).”

 

Art. 5

(1) Nivelul obiectivului naţional privind ponderea energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie al anului 2020 este de 24%.

(2) Consumul final brut de energie din surse regenerabile se calculează ca suma următoarelor:

a) consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile de energie;

b) consumul final brut de energie din surse regenerabile pentru încălzire şi răcire; şi

c) consumul final de energie din surse regenerabile în transporturi.

(3) Metodologia de calcul al consumului final brut de energie din surse regenerabile se stabileşte de ANRE în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi**).

**)

Textul a fost introdus prin Legea nr. 139/2010 privind modificarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 9 iulie 2010, astfel încât termenul în cauză curge de la data intrării în vigoare a Legii nr. 139/2010.

(4) Pentru atingerea obiectivului prevăzut la alin. (1), politica energetică a României va urmări cel puţin realizarea cotelor anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, prevăzute la art. 4.

(5) Nivelul obiectivului naţional privind ponderea energiei din surse regenerabile utilizată în toate formele de transporturi în anul 2020 este de cel puţin 10% din consumul naţional final de energie în transporturi.

(6) Ponderea energiei din surse regenerabile utilizată în toate formele de transporturi în anul 2020 se stabileşte astfel:

a) pentru calculul numitorului, şi anume cantitatea totală de energie consumată pentru transport, se iau în considerare numai benzina, motorina, biocarburanţii consumaţi în transportul rutier şi feroviar şi energia electrică;

b) pentru calculul numărătorului, şi anume cantitatea de energie din surse regenerabile consumată pentru transport, se iau în considerare toate tipurile de energie din surse regenerabile consumate în toate formele de transport;

c) pentru calcularea contribuţiei energiei electrice produse din surse regenerabile şi consumate de toate tipurile de vehicule electrice în sensul lit. a) şi b), se utilizează ponderea de energie electrică din surse regenerabile din România, măsurată cu 2 ani înainte de anul în cauză. În plus, pentru calcularea cantităţii de energie electrică din surse regenerabile consumate de autovehiculele electrice, acest consum este considerat ca fiind de 2,5 ori conţinutul energetic al energiei electrice provenite din surse regenerabile consumate.

 

Art. 6

“(1) Operatorul de transport şi sistem emite lunar certificate verzi producătorilor, pentru cantitatea de energie electrică produsă din centrale electrice care utilizeaza surse regenerabile de energie din care se scade cantitatea de energie electrică necesară asigurării consumului propriu tehnologic al acestora.”

“(2) Producătorii de energie din surse regenerabile beneficiază de un număr de certificate verzi pentru energia electrică produsă şi livrată conform prevederilor alin. (1) după cum urmează:

a) pentru energia electrică din centrale hidroelectrice cu puteri instalate de cel mult 10 MW:

(i)  3 certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat, dacă centralele hidroelectrice sunt noi;

(ii) 2 certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat, dacă centralele hidroelectrice sunt retehnologizate;

b) 1 certificat verde pentru fiecare 2 MWh din centrale hidroelectrice cu o putere instalată de cel mult 10 MW, care nu se încadrează în condiţiile prevăzute la lit. a);

c) 2 certificate verzi, până în anul 2017, şi 1 certificat verde, începând cu anul 2018, pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat de producătorii de energie electrică din energie eoliană;

d) 2 certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat de producătorii de energie electrică din sursele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. d), e), f) si g);

e) 1 certificat verde pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat de producătorii de energie electrică din sursele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. h) si i).

f)  6 certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat de producătorii de energie electrică din sursele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c).

(3) Vor beneficia de sistemul de promovare prin certificate verzi reglementat de prezenta lege şi sistemele electroenergetice izolate.

(4) Pentru energia electrică produsă în centrale electrice  de  cogenerare  care utilizează  sursele regenerabile de energie prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. d) ÷ i)   si calificata  de  ANRE  ca  fiind de înaltă eficienţă se acordă suplimentar faţă de prevederile alin. (2) lit. d) si  e) câte un certificat verde pentru fiecare 1MWh produs şi livrat.

(5) Pentru energia electrică produsă în centrale electrice care utilizează  biomasa care provine din culturi energetice, se acordă suplimentar faţă de prevederile alin. (2) lit. d) câte un certificat verde pentru fiecare 1MWh produs şi livrat.

(6) ANRE are următoarele atribuţii:

a) califică grupurile/centralele electrice care beneficiază de schema de promovare, în temeiul Regulamentului de calificare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea schemei de promovare;

b) elaborează cadrul de reglementare pentru monitorizarea costurilor/veniturilor de producere a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile care beneficiază de schema de promovare prin certificate verzi.

(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) si (4), indiferent de tipul sursei regenerabile utilizate, producătorii de energie electrică beneficiază de:

a) 1 certificat verde pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat din centrale electrice pe perioada de proba;

b) un număr de certificate verzi stabilit de ANRE prin reducerea numărului de certificate verzi prevăzut la alin.(2) diminuând valoarea de referinţă a investiţiei per MW cu valoarea ajutorului primit per MW si pastrand valoarea ratelor interne de rentabilitate considerate în calculele furnizate Comisiei Europene în cadrul procesului de autorizare a sistemului de promovare, dacă centralele electrice beneficiază suplimentar de unul sau mai multe alte ajutoare de stat.

(8) Producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie beneficiază de certificate verzi conform alin.(2) începând cu luna calendaristică în care a fost emisă decizia ANRE de calificare în baza regulamentului prevăzut la alin.(5) lit. a).

(9) Certificatele verzi emise de operatorul de transport si sistem au o durată de valabilitate de trei ani.”

(1) Operatorul de transport şi sistem emite lunar certificate verzi producătorilor, pentru cantitatea de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie şi livrată furnizorilor şi/sau consumatorilor finali.

(2) Producătorii de energie din surse regenerabile beneficiază de un număr de certificate verzi pentru energia electrică produsă şi livrată conform prevederilor alin. (1), inclusiv pentru cantitatea de energie electrică produsă în perioada de probă a funcţionării grupurilor/centralelor electrice, după cum urmează:

a) pentru energia electrică din centrale hidroelectrice cu puteri instalate de cel mult 10 MW:

3 certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat, dacă centralele hidroelectrice sunt noi;

două certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat, dacă centralele hidroelectrice sunt retehnologizate;

b) un certificat verde pentru fiecare 2 MWh din centrale hidroelectrice cu o putere instalată de cel mult 10 MW, care nu se încadrează în condiţiile prevăzute la lit. a);

c) două certificate verzi, până în anul 2017, şi un certificat verde, începând cu anul 2018, pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat de producătorii de energie electrică din energie eoliană;

d) 3 certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat de producătorii de energie electrică din sursele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. d)–i);

e) 6 certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat de producătorii de energie electrică din energie solară.

(3) Vor beneficia de sistemul de promovare prin certificate verzi reglementat de prezenta lege şi sistemele electroenergetice izolate.

(4) Pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă în centrale care utilizează sursele regenerabile de energie prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. d)–i), se acordă suplimentar faţă de prevederile alin. (2) lit. d) câte un certificat verde pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat.

(5) ANRE are următoarele atribuţii:

a) califică grupurile/centralele electrice care beneficiază de schema de promovare, în temeiul Regulamentului de calificare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea schemei de promovare;

b) elaborează cadrul de reglementare pentru monitorizarea costurilor/veniturilor de producere a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile care beneficiază de schema de promovare prin certificate verzi.

Art. 7

8.  Articolul 7 se modifică şi va avea următorul conţinut:

“Producătorii de energie electrică din surse regenerabile transmit lunar operatorului de transport şi sistem informaţiile necesare stabilirii cantităţii de energie electrică produsă din surse regenerabile care beneficiază de certificate verzi în luna precedentă, însoţite de:

a) procesele verbale care confirmă valorile măsurate ale energiei electrice livrate/consumate, semnate împreună cu operatorii de reţea, în cazul producătorilor care livrează energie electrică în reţele electrice;

b) date privind cantităţile de energie electrică produse din surse regenerabile şi livrate consumatorilor, în cazul producătorilor care livrează energie electrică direct la consumatori, inclusiv pentru consum final propriu, altul decât consum propriu tehnologic.”

(1) Operatorii de distribuţie transmit lunar, fără plată, operatorului de transport şi sistem date privind cantităţile de energie electrică produse din surse regenerabile şi livrate de producătorii racordaţi la reţelele de distribuţie din zonele lor de licenţă şi pentru care au calitatea de concesionari, în temeiul unor contracte de concesiune.

(2) Producătorii care livrează energie electrică în baza contractelor directe transmit lunar operatorului de transport şi sistem date privind cantităţile de energie electrică produse din surse regenerabile.

Art. 8

“(1) Cantitatea de energie electrică pentru care se stabileşte obligaţia de achiziţie de certificate verzi include :

a) energia electrică achiziţionată de furnizorii de energie electrică, destinată atât consumului final al acestora, cât şi vânzării către consumatorii finali;

b) energia electrică utilizată pentru consum final propriu, altul decât consumul propriu tehnologic, de către un producător de energie electrică;

c) energia electrică utilizată de un producător pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor racordaţi prin linii directe de centrala electrică;

(2) Furnizorii de energie electrică şi producătorii menţionati la alin. (1) sunt obligaţi să achiziţioneze anual un număr de certificate verzi echivalent cu produsul dintre valoarea cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi stabilite pentru anul respectiv, în condiţiile art. 4 alin. (9) şi cantitatea de energie electrică prevăzută la alin.(1), exprimată în MWh, furnizată anual consumatorilor finali.

(3) Furnizorii de energie electrică şi producătorii menţionati la alin. (1) sunt obligaţi să transmită anual la ANRE conform reglementărilor în vigoare cantităţile de energie  electrică pentru care au obligaţia achiziţiei de certificate verzi conform prezentei legi.”

Furnizorii de energie electrică sunt obligaţi să achiziţioneze anual un număr de certificate verzi echivalent cu produsul dintre valoarea cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi stabilite pentru anul respectiv, în condiţiile art. 4 alin. (7), şi cantitatea de energie electrică, exprimată în MWh, furnizată anual consumatorilor finali.

Art. 9

(1) Operatorul de transport şi sistem şi operatorii de distribuţie sunt obligaţi să garanteze transportul, respectiv distribuţia energiei electrice produse din surse regenerabile de energie, asigurând fiabilitatea şi siguranţa reţelelor de energie electrică.

(2) Racordarea producătorilor de energie electrică din surse regenerabile la reţelele de energie electrică se realizează în baza Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, emis în baza art. 11 alin. (2) lit. q) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările şi completările ulterioare*).

*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 90/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 12 februarie 2008.

 

(3) Investiţiile realizate de operatorii de transport şi/sau distribuţie în baza prevederilor alin. (2) se consideră active reglementate, recunoscute în acest sens de către ANRE.

(4) Tarifele de transport şi distribuţie sunt nediscriminatorii între energia produsă din surse regenerabile de energie şi cea produsă din surse convenţionale de energie.

(5) În cazul în care operatorul de transport şi sistem sau operatorii de distribuţie iau măsuri semnificative pentru a limita utilizarea surselor regenerabile de energie, în scopul garantării securităţii sistemului electroenergetic naţional şi a securităţii aprovizionării cu energie, operatorii de sistem responsabili sunt obligaţi să informeze ANRE cu privire la aceste măsuri şi să indice ce măsuri corective intenţionează să ia în vederea preîntâmpinării unor limitări neadecvate.

 

CAPITOLUL III

Tranzacţionarea certificatelor verzi

Art. 10

(1) Producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie şi furnizorii vor tranzacţiona certificatele verzi pe piaţa centralizată a certificatelor verzi, precum şi pe piaţa contractelor bilaterale a certificatelor verzi.

(2) Cadrul de tranzacţionare a certificatelor verzi pe piaţa certificatelor verzi este asigurat de Societatea Comercială „Operatorul Pieţei de Energie Electrică – Opcom“ – S.A., ca operator al pieţei de energie electrică, conform reglementărilor ANRE.

(3) Până la atingerea ţintelor naţionale, certificatele verzi pot fi tranzacţionate numai pe piaţa internă de certificate verzi.

Art. 11

(1) Pentru perioada 2008–2025, valoarea de tranzacţionare a certificatelor verzi pe pieţele menţionate la art. 10 alin. (1) se încadrează între:

a) o valoare minimă de tranzacţionare de 27 euro/certificat; şi

b) o valoare maximă de tranzacţionare de 55 euro/certificat.

(2) În toate cazurile, valoarea în lei se calculează la valoarea medie a cursului de schimb stabilit de Banca Naţională a României pentru luna decembrie a anului precedent.

(3) Începând cu anul 2011, valorile de tranzacţionare menţionate la alin. (1) se indexează anual de ANRE conform indicelui mediu anual de inflaţie pentru anul precedent, calculat la nivelul zonei euro din UE, comunicat oficial de către EUROSTAT.”

(4) În termen de 15 zile de la publicarea oficială a indicelui mediu anual de inflaţie de către EUROSTAT, ANRE aprobă prin ordin valorile minime şi maxime determinate potrivit prevederilor alin. (1) şi (3), aplicabile pentru anul în curs.”

(3) Începând cu anul 2011, valorile de tranzacţionare menţionate la alin. (1) se indexează anual de ANRE conform indicelui mediu de inflaţie înregistrat în luna decembrie a anului precedent, calculat la nivelul UE 27, comunicat oficial de către EUROSTAT.

(4) În termen de 15 zile de la publicarea indicelui mediu de inflaţie calculat la nivelul UE 27 de către EUROSTAT, ANRE publică pe site-ul propriu valorile minime şi maxime determinate potrivit prevederilor alin. (1)–(3), indexate şi aplicabile pentru anul în curs.

(5) După anul 2025, valoarea de tranzacţionare a certificatelor verzi va fi cea stabilită de piaţa certificatelor verzi, dar nu poate fi mai mică decât valoarea minimă de tranzacţionare aplicată în anul 2025, indexată anual în condiţiile alin. (3).

CAPITOLUL IV

Îndeplinirea cotelor obligatorii de achiziţie de certificate verzi”

Îndeplinirea cotelor obligatorii de către furnizori

Art. 12

“(1) Până la data de 15 aprilie a fiecărui an, ANRE stabileşte pentru fiecare furnizor şi pentru fiecare din producătorii care au obligaţia de a achiziţiona certificate verzi, gradul de îndeplinire individuală a cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi pentru anul calendaristic precedent, pe baza informaţiilor privind numărul de certificate verzi achiziţionate şi energia electrică consumată/livrată pentru consum conform prevederilor de la art. 8 alin.(1).

(2) Furnizorii, precum şi producătorii prevăzuţi la art. 8 alin. (1) care nu realizează cota obligatorie anuală sunt obligaţi să plătească contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate la valoarea de 110 euro pentru fiecare certificat neachiziţionat, calculată în lei la valoarea medie a cursului de schimb stabilit de Banca Naţională a României pentru luna decembrie a anului precedent.

(3) Începând cu anul 2011, valoarea prevăzută la alin. (2) se indexează anual de ANRE conform indicelui mediu anual de inflaţie pentru anul precedent, calculat la nivelul zonei euro din UE, comunicat oficial de către EUROSTAT.

(4) În termen de 15 zile de la publicarea oficială a indicelui mediu anual de inflaţie de către EUROSTAT, ANRE aprobă şi publică pe site-ul propriu valoarea determinată potrivit prevederilor alin. (2) şi (3), aplicabilă pentru anul în curs.

(5) Suma rezultată din aplicarea prevederilor alin.(2) şi (3) este colectată de operatorul de transport şi sistem şi se face venit la Fondul de Mediu în vederea finanţării producerii de energie din surse regenerabile de către persoanele fizice care investesc în capacităţi energetice cu putere instalată de până la 100 kW.

(6) Furnizorii şi producătorii care comercializează energie electrică consumatorilor finali sunt  obligaţi sa-i informeze periodic conform reglementarilor ANRE cu privire la costul achizitiei de  certificate verzi corespunzator unui  kWh energie electrica vanduta acestora.”

(1) ANRE stabileşte, până la data de 15 aprilie a fiecărui an, pentru anul calendaristic precedent şi pentru fiecare furnizor, pe baza numărului de certificate verzi achiziţionate şi a energiei electrice furnizate clienţilor finali, gradul de îndeplinire a cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi.

(2) Furnizorul care nu realizează cota obligatorie anuală este obligat să plătească contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate la valoarea de 110 euro pentru fiecare certificat neachiziţionat, calculată în lei la valoarea medie a cursului de schimb stabilit de Banca Naţională a României pentru luna decembrie a anului precedent.

(3) Începând cu anul 2011, valoarea prevăzută la alin. (2) se indexează anual de ANRE conform indicelui mediu de inflaţie înregistrat în luna decembrie a anului precedent, calculat la nivelul UE 27, comunicat oficial de către EUROSTAT.

(4) În termen de 15 zile de la publicarea indicelui mediu de inflaţie calculat la nivelul UE 27 de către EUROSTAT, ANRE publică pe site-ul propriu valoarea determinată potrivit prevederilor alin. (2) şi (3), indexată şi aplicabilă pentru anul în curs.

(5) Suma rezultată din aplicarea prevederilor alin. (2) şi (3) este colectată de operatorul de transport şi sistem şi se face venit la Fondul pentru Mediu în vederea finanţării producerii de energie din surse regenerabile de către persoanele fizice care investesc în capacităţi energetice cu putere instalată de până la 100 kW.

CAPITOLUL V

Evaluarea regională a potenţialului surselor regenerabile de energie

Art. 13

(1) Ministerul de resort are următoarele atribuţii:

a) elaborează strategia de valorificare şi promovare a surselor regenerabile de energie;

b) evaluează potenţialul tehnic, economic şi ecologic pentru fiecare tip de resursă regenerabilă de energie;

c) structurează potenţialul stabilit conform lit. b) pe zonele de licenţă aferente operatorilor de distribuţie de energie electrică ce au calitatea de concesionari în contractele de concesiune;

d) elaborează, împreună cu ANRE, cadrul unitar de norme şi reglementări privind utilizarea surselor regenerabile de energie electrică.

(2) Ministerul de resort elaborează Planul naţional de acţiune în domeniul energiei regenerabile potrivit modelului stabilit de Comisia Europeană, în concordanţă cu prevederile art. 4 alin. (1) din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare şi ulterior de abrogare a directivelor 2001/77/CE şi 2003/30/CE.

CAPITOLUL VI

Comercializarea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie

Art. 14

(1) Producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie vând energia electrică produsă pe piaţa de energie electrică la preţul pieţei.

(2) Energia electrică produsă din surse regenerabile de energie în centrale electrice cu puteri instalate de cel mult 1MW pe centrală poate fi vândută furnizorilor în ale căror zone de licenţă sunt situate centralele respective, la preţuri reglementate unice pe tip de tehnologie. Energia electrică vândută la preţ reglementat nu mai beneficiază de certificate verzi.

(3) Furnizorii precizaţi la alin. (2) sunt obligaţi, la solicitarea producătorilor care utilizează surse regenerabile de energie să achiziţioneze energia electrică produsă conform alin. (2), în condiţiile stabilite de ANRE.

(4) Preţurile reglementate şi regimul de comercializare a energiei electrice din surse regenerabile prevăzute la alin. (2) sunt stabilite de ANRE în baza unei metodologii ce va fi aprobată în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi vor fi notificate Comisiei Europene în conditiile legii.

(5) Solicitările de vânzare a energiei electrice de către producătorii/consumatorii prevăzuţi la alin. (3) vor fi adresate furnizorilor precizaţi la alin. (2), de regulă, până la sfârşitul lunii octombrie a anului precedent celui de contractare, contractele de vânzare-cumpărare fiind încheiate pe cel puţin un an de zile.

(6) Persoanele fizice ce deţin unităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată sub 1 MW pe loc de consum, precum şi autorităţile publice care deţin capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile realizate, parţial sau total, din fonduri structurale pot beneficia din partea furnizorilor cu care au contract de furnizare a energiei electrice, la cerere, de serviciul de regularizare, financiară şi/sau cantitativă, între energia livrată şi energia consumată din reţea, conform unei metodologii elaborate în comun de ANRE şi Ministerul Finantelor Publice, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(7) Operatorul de transport şi sistem şi/sau operatorii de distribuţie asigură accesul garantat la reţele şi dispecerizarea cu prioritate a energiei electrice produse din surse regenerabile care este beneficiară a sistemului de promovare cu certificate verzi prevăzut în prezenta lege şi a fost contractata si vândută pe pieţele de energie electrică.

(8) Pentru energia electrică produsă din surse regenerabile care este vândută la preţ reglementat conform prevederilor de la alin. (2), operatorul de transport şi sistem şi/sau operatorii de distribuţie asigură accesul prioritar la reţele.

(9) ANRE stabileşte reguli care să permită posibilitatea tranzacţionării energiei electrice şi modificării notificărilor fizice în cursul zilei de operare, astfel încât producţia efectivă de energie electrică din surse regenerabile să fie cât mai aproape de disponibilul acestor resurse.

(10)   Operatorul de transport şi sistem are dreptul de a limita sau întrerupe producerea de energie electrică din surse regenerabile numai pe baza regulilor comerciale stabilite de ANRE sau în cazuri excepţionale, dacă această acţiune este absolut necesară pentru mentinerea stabilităţii şi realizarea criteriilor de siguranta a SEN.”

(1) Producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie vând energia electrică produsă pe piaţa de energie electrică la preţul pieţei.

(2) Energia electrică produsă din surse regenerabile de energie în centrale electrice cu puteri instalate de cel mult 1 MW/centrală poate fi vândută la preţuri reglementate furnizorilor impliciţi în ale căror zone delimitate de licenţă sunt situate centralele.

(3) Furnizorii impliciţi sunt obligaţi, la solicitarea producătorilor şi a consumatorilor deţinători de centrale electrice care utilizează surse regenerabile de energie, să achiziţioneze energia electrică produsă conform alin. (2), în condiţiile stabilite de ANRE.

(4) Preţurile reglementate prevăzute la alin. (2) sunt stabilite de ANRE în baza unei metodologii ce va fi aprobată în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi*), în conformitate cu sistemul de promovare prevăzut de aceasta.

(5) Solicitările de vânzare a energiei electrice de către producătorii/consumatorii prevăzuţi la alin. (3) vor fi adresate furnizorilor impliciţi, de regulă, până la sfârşitul lunii octombrie a anului precedent celui de contractare, contractele de vânzarecumpărare fiind încheiate pe cel puţin un an de zile.

(6) Persoanele fizice ce deţin unităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată sub 1 MW pe loc de consum, precum şi autorităţile publice care deţin capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile realizate, parţial sau total, din fonduri structurale pot beneficia din partea furnizorilor cu care au contract de furnizare a energiei electrice, la cerere, de serviciul de regularizare, financiară şi/sau cantitativă, între energia livrată şi energia consumată din reţea, conform unei metodologii elaborate de ANRE, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi*).

(7) Operatorul de transport şi sistem şi/sau operatorii de distribuţie asigură transportul, respectiv distribuţia, precum şi dispecerizarea cu prioritate a energiei electrice produse din surse regenerabile, pentru toţi producătorii de energie din surse regenerabile, indiferent de capacitate, pe baza unor criterii transparente şi nediscriminatorii, cu posibilitatea modificării notificărilor în cursul zilei de operare, conform metodologiei stabilite de ANRE, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi**), astfel încât limitarea sau întreruperea producţiei de energie din surse regenerabile să fie aplicată numai în cazuri excepţionale, dacă acest fapt este necesar pentru stabilitatea şi securitatea Sistemului Energetic Naţional.

*)

Textul a fost modificat prin Legea nr. 139/2010 privind modificarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 9 iulie 2010, astfel încât termenul în cauză curge de la data intrării în vigoare a Legii nr. 139/2010.

**)

Textul a fost modificat prin Legea nr. 139/2010 privind modificarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 9 iulie 2010, astfel încât termenul în cauză curge de la data intrării în vigoare a Legii nr. 139/2010.

 

Art. 15

(1) În scopul realizării obiectivului naţional privind energia din surse regenerabile de energie:

a) România poate, prin acorduri comune cu state membre ale Uniunii Europene:

prevedea şi conveni asupra unor transferuri de cantităţi de energie electrică din surse regenerabile cu un alt stat membru;

coopera la realizarea unor proiecte comune referitoare la producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie;

să-şi armonizeze, în întregime sau parţial, scheme naţionale de promovare;

b) România poate, prin acorduri comune cu terţe ţări, coopera la realizarea unor proiecte referitoare la producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie. Cooperarea respectivă poate implica şi operatori privaţi.

(2) Acordurile de tipul celor stabilite la alin. (1) sunt încheiate pe unul sau mai mulţi ani şi sunt notificate Comisiei Europene de către ministerul de resort în termen de cel mult 3 luni de la încheierea fiecărui an în care sunt în vigoare.

(3) Normele privind modul de luare în considerare la stabilirea obiectivului naţional a rezultatelor acordurilor prevăzute la alin. (1) sunt emise de ministerele implicate, în termen de 60 de zile de la transpunerea în legislaţia românească a legislaţiei europene specifice, stabilite prin Directiva 2009/28/CE.

 

CAPITOLUL VII

Proiecte comune

Art. 16

(1) Cadrul de reglementare necesar cooperării cu alte state membre în cadrul tuturor tipurilor de proiecte comune referitoare la producerea de energie electrică, de încălzire sau de răcire din surse regenerabile de energie se elaborează de ministerul de resort, în colaborare cu autorităţile competente, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi***). Cooperarea respectivă poate implica operatori privaţi.

(2) Ministerul de resort, pe baza datelor furnizate de autorităţile competente, informează Comisia Europeană cu privire la proporţia sau cantitatea de energie electrică, de încălzire sau de răcire din surse regenerabile de energie produsă în cadrul oricărui proiect comun de pe teritoriul României, care a devenit operaţional după data de 25 iunie 2009, sau de capacitatea crescută a unei instalaţii care a fost retehnologizată după data respectivă, care trebuie privită ca fiind inclusă în obiectivul naţional global al statului membru cu care s-a încheiat proiectul comun.

(3) Notificarea menţionată la alin. (2):

a) descrie instalaţia propusă în cadrul proiectului comun sau identifică instalaţia retehnologizată;

b) specifică proporţia sau cantitatea de energie electrică, de încălzire sau răcire produsă de instalaţia respectivă care trebuie să fie luată în considerare în cadrul obiectivelor naţionale globale ale unui alt stat membru;

c) identifică statul membru în favoarea căruia se realizează notificarea; şi

d) specifică perioada, în ani calendaristici întregi, în care energia electrică, încălzirea sau răcirea produsă de instalaţie din surse regenerabile de energie trebuie să fie considerată ca fiind inclusă în obiectivul naţional global al celuilalt stat membru.

(4) Perioada specificată la alin. (3) lit. d) nu poate depăşi anul 2020. Durata unui proiect comun poate depăşi anul 2020.

(5) O notificare efectuată în temeiul acestui articol nu poate fi modificată sau retrasă fără acordul statului membru identificat în conformitate cu alin. (3) lit. c).

***) Textul a fost introdus prin Legea nr. 139/2010 privind modificarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 9 iulie 2010, astfel încât termenul în cauză curge de la data intrării în vigoare a Legii nr. 139/2010.

 

Art. 17

(1) În cazul realizării de proiecte comune în conformitate cu art. 16, în termen de 3 luni de la sfârşitul fiecărui an din cadrul perioadei specificate la art. 16 alin. (3) lit. d), ministerul de resort transmite o scrisoare de notificare Comisiei Europene, în care precizează:

a) cantitatea totală de energie electrică sau de încălzire ori răcire produsă în timpul anului din surse regenerabile de energie de către instalaţia care a făcut obiectul notificării; şi

b) cantitatea de energie electrică sau de încălzire ori răcire produsă în timpul anului din surse regenerabile de energie de către instalaţia respectivă şi care va fi luată în considerare pentru obiectivul naţional global al altui stat membru, în conformitate cu condiţiile notificării.

(2) Scrisoarea de notificare este transmisă atât statului membru în favoarea căruia a fost făcută notificarea, cât şi Comisiei Europene.

(3) Cantitatea de energie electrică sau de încălzire ori răcire din surse regenerabile de energie notificată în conformitate cu alin. (1) lit. b):

a) se scade din cantitatea de energie electrică sau de încălzire ori răcire din surse regenerabile de energie care este luată în considerare în măsurarea conformităţii de către statul membru care transmite scrisoarea de notificare în temeiul alin. (1); şi

b) se adaugă la cantitatea de energie electrică sau de încălzire ori răcire din surse regenerabile de energie care este luată în considerare în măsurarea conformităţii de către statul membru care primeşte scrisoarea de notificare în conformitate cu alin. (2).

Art. 18

Energia electrică din surse regenerabile de energie produsă într-o ţară terţă este luată în considerare în ceea ce priveşte obiectivele naţionale globale numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) energia electrică este consumată în interiorul Comunităţii, cerinţă care este considerată ca îndeplinită dacă:

o cantitate de energie electrică echivalentă cu cantitatea de energie electrică luată în considerare a fost stabilită clar în cadrul procesului de alocare de capacitate pe interconexiuni de către toţi operatorii de transport şi sistem din ţara de origine, din ţara de destinaţie şi, dacă este relevant, din fiecare ţară terţă de tranzit;

o cantitate de energie electrică echivalentă cu cantitatea de energie electrică luată în considerare a fost stabilită clar în balanţa de energie programată de către operatorul de transport şi sistem din partea comunitară a interconexiunii; şi

capacitatea stabilită şi producţia de energie electrică din surse regenerabile de energie de către instalaţia menţionată la lit. b) se referă la aceeaşi perioadă de timp;

b) energia electrică este produsă de o instalaţie nou construită care a devenit operaţională după data de 25 iunie 2009, sau de o instalaţie retehnologizată a cărei capacitate a fost crescută după respectiva dată, în cadrul unui proiect comun astfel cum se menţionează la lit. a); şi

c) cantitatea de energie electrică produsă şi exportată nu a primit un alt sprijin din partea unei scheme de sprijin dintr-o ţară terţă decât ajutorul pentru investiţie acordat instalaţiei.

Art. 19

În sensul art. 16 alin. (2) şi al art. 18 lit. b), unităţile de energie din surse regenerabile rezultate în urma creşterii capacităţii unei instalaţii se consideră ca fiind produse de o instalaţie separată care a fost dată în exploatare la data la care a avut loc creşterea capacităţii.

 

CAPITOLUL VIII

Monitorizare şi raportare

Art. 20

(1) ANRE monitorizează dezvoltarea şi funcţionarea pieţei de certificate verzi, întocmeşte anual şi face public un raport privind modul de funcţionare a sistemului de promovare a energiei electrice din surse regenerabile.

(2) ANRE publică anual pe site-ul propriu, până la data de 30 martie, ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie electrică, cu excepţia energiei electrice produse în centrale hidroelectrice cu puteri instalate mai mari de 10 MW, pentru anul precedent.

(3) Trimestrial, ANRE întocmeşte un raport privind monitorizarea pieţei de energie şi a pieţei certificatelor verzi, pe care îl transmite comisiilor de specialitate ale Parlamentului şi ministerului de resort.

(4) Ministerul de resort întocmeşte o dată la 2 ani, începând cu luna octombrie 2010, raportul referitor la modul de realizare a ţintelor naţionale şi măsurile întreprinse pentru a facilita accesul la reţea al energiei electrice produse din surse regenerabile de energie, pe baza rapoartelor ANRE.

(5) Raportul prevăzut la alin. (4) detaliază:

a) ponderile sectoriale, energie electrică, încălzire şi răcire şi transport şi, respectiv, globale de energie din surse regenerabile din cei 2 ani calendaristici precedenţi şi măsurile luate sau propuse la nivel naţional de promovare a dezvoltării energiei din surse regenerabile ţinând seama de traiectoria orientativă din anexa I partea B a Directivei 2009/28/CE;

b) introducerea şi funcţionarea sistemelor de promovare şi a altor măsuri de promovare a energiei din surse regenerabile şi orice evoluţii ale măsurilor utilizate cu privire la cele stabilite în Planul naţional de acţiune în domeniul energiei regenerabile al statului membru şi informaţii privind modul în care energia electrică care beneficiază de sprijin este alocată consumatorilor finali, potrivit prevederilor art. 3 alin. (6) din Directiva 2003/54/CE;

c) modalităţile în care au fost structurate sistemele de promovare pentru a lua în considerare aplicaţiile care utilizează energie regenerabilă şi care oferă avantaje suplimentare faţă de alte aplicaţii comparabile, însă au costuri mai ridicate, inclusiv biocarburanţii produşi din deşeuri, reziduuri, material celulozic de origine nealimentară şi material lignocelulozic;

d) funcţionarea sistemului de garanţii de origine pentru energie electrică, încălzire şi răcire din surse regenerabile de energie şi măsurile luate pentru a asigura fiabilitatea şi protecţia sistemului împotriva fraudării;

e) progresele înregistrate în evaluarea şi îmbunătăţirea procedurilor administrative de îndepărtare a eventualelor obstacole identificate în reglementări şi de altă natură apărute în calea dezvoltării energiei din surse regenerabile;

f) măsurile luate pentru a asigura transportul şi distribuţia energiei electrice produse din surse regenerabile de energie şi pentru a îmbunătăţi cadrul sau normele pentru suportarea separată sau în comun a costurilor prevăzute la art. 16 alin. (3) din Directiva 2009/28/CE;

g) dezvoltarea disponibilităţii şi utilizării resurselor de biomasă în scop energetic;

h) preţul de comercializare şi schimbările în ceea ce priveşte utilizarea terenurilor asociate cu intensificarea utilizării biomasei şi a altor forme de energie din surse regenerabile;

i) dezvoltarea şi utilizarea în comun a biocarburanţilor produşi din deşeuri, reziduuri, material celulozic de origine nealimentară şi material lignocelulozic;

j) impactul estimat al producţiei de biocarburanţi şi a biolichidelor asupra biodiversităţii, resurselor de apă, calităţii apei şi solului de pe teritoriul României;

k) reducerea estimată netă a emisiilor de gaze cu efect de seră datorată utilizării energiei din surse regenerabile;

l) excesul estimat de producţie de energie din surse regenerabile al României în comparaţie cu traiectoria orientativă, care ar putea fi transferat altor state membre, precum şi potenţialul estimat pentru proiecte comune, până în anul 2020;

m) cererea estimată de energie din surse regenerabile care trebuie să fie satisfăcută altfel decât prin producţia internă până în anul 2020;

n) informaţii privind modul de estimare a ponderii deşeurilor biodegradabile din deşeurile utilizate la producerea energiei şi privind măsurile luate pentru a ameliora şi verifica aceste estimări.

(6) În fiecare raport se pot corecta datele din rapoartele precedente.

Art. 21

(1) Ministerul de resort elaborează şi notifică Comisiei Europene, până la data de 30 iunie 2010, Planul naţional de acţiune în domeniul energiei regenerabile.

(2) Planul naţional de acţiune în domeniul energiei regenerabile menţionat la alin. (1) stabileşte obiectivele naţionale privind ponderea energiei din surse regenerabile consumate în transport, energie electrică, încălzire şi răcire în anul 2020, ţinând seama de efectele măsurilor altor politici privind eficienţa energetică asupra consumului final de energie, şi măsurile care trebuie adoptate pentru atingerea respectivelor obiective naţionale globale, inclusiv cooperarea între autorităţile locale, regionale şi naţionale, transferurile statistice sau proiectele comune planificate, strategii naţionale de dezvoltare a resurselor de biomasă şi de mobilizare a unor noi surse de biomasă destinate diferitelor utilizări, precum şi măsurile care trebuie luate conform prezentei legi.

Art. 22

În cazul în care ponderea de energie din surse regenerabile scade sub valoarea stabilită de traiectoria orientativă prevăzută la art. 5 într-o perioadă de 2 ani, ministerul de resort elaborează şi notifică Comisiei Europene un Plan naţional de acţiune în domeniul energiei regenerabile modificat, până la data de 30 iunie a anului următor, plan naţional prin care se stabilesc măsuri corespunzătoare şi proporţionale pentru a atinge într-un termen rezonabil valoarea stabilită în traiectoria orientativă.

Art. 23

Ministerul de resort elaborează şi notifică Comisiei Europene înainte de data limită pentru elaborarea Planului naţional de acţiune în domeniul energiei regenerabile, un document previzional care indică:

a) excesul estimat al producţiei sale de energie din surse regenerabile comparat cu obiectivele orientative stabilite potrivit anexei I partea B a Directivei 2009/28/CE, care ar putea fi transferat către alte state membre, în conformitate cu art. 16–19, precum şi potenţialul său estimat pentru proiecte comune, până în anul 2020;

b) cererea sa estimată de energie din surse regenerabile care trebuie să fie satisfăcută altfel decât prin producţia internă până în anul 2020.

Art. 231

Documentul previzional prevăzut la art. 23 se actualizează în raportul menţionat la art. 20 alin. (4).

CAPITOLUL IX

Garanţii de origine pentru energia electrică, încălzirea şi răcirea produse din surse regenerabile de energie

Art. 24

(1) În scopul de a dovedi consumatorilor finali ponderea sau cantitatea de energie din surse regenerabile în cadrul mixului de energie al unui furnizor, se stabileşte sistemul garanţiilor de origine a producţiei de energie din surse regenerabile, în conformitate cu criterii obiective, transparente şi nediscriminatorii.

(2) ANRE elaborează Regulamentul de emitere şi urmărire a garanţiilor de origine, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi*).

*)

Textul a fost introdus prin Legea nr. 139/2010 privind modificarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 9 iulie 2010, astfel încât termenul în cauză curge de la data intrării în vigoare a Legii nr. 139/2010.

 

 

CAPITOLUL IX1

Proceduri administrative

Art. 241

(1) Autorităţile publice cu competenţe în acordarea de autorizaţii, licenţe, avize sau certificate pentru centralele de producere a energiei electrice, pentru reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice sau pentru reţelele de încălzire/răcire ce utilizează surse regenerabile de energie şi în procesele de transformare a biomasei în biocarburanţi sau alte produse energetice sunt obligate să emită aceste documente în baza unor proceduri specifice elaborate cu respectarea principiului proporţionalităţii şi cu luarea în considerare a structurii specifice a sectorului energiei produse din surse regenerabile.

(2) Reglementările prevăzute la alin. (1) sunt obiective, transparente, proporţionale, nu fac discriminare între solicitanţi şi ţin cont de particularităţile fiecăreia dintre tehnologiile care utilizează surse regenerabile de energie.

(3) Pentru instalaţiile cu putere instalată sub 1 MW şi pentru instalaţiile de producere distribuită a energiei din surse regenerabile se stabilesc proceduri simplificate prin reglementările prevăzute la alin. (1).

(4) În reglementările şi codurile din domeniul construcţiilor se introduc măsuri pentru a creşte ponderea tuturor tipurilor de energie din surse regenerabile în domeniul construcţiilor.

Art. 242

Până la 31 decembrie 2014, reglementările şi/sau codurile menţionate la art. 241alin. (4) prevăd utilizarea unor niveluri minime de energie din surse regenerabile de energie în cazul clădirilor noi şi al celor existente care fac obiectul unor renovări majore.

CAPITOLUL IX2

Sisteme de certificare pentru instalatori şi campanii de informare

Art. 243

(1) Până în anul 2012, autorităţile publice responsabile, sub coordonarea ministerului de resort, elaborează şi pun la dispoziţia instalatorilor de cazane şi sobe mici pe bază de biomasă şi de sisteme fotovoltaice solare şi termice solare, de sisteme geotermice de mică adâncime şi pompe de căldură scheme de certificare sau sisteme de calificare echivalente.

(2) Schemele prevăzute la alin. (1) au la bază criteriile prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

(3) România recunoaşte certificarea acordată de celelalte state membre în conformitate cu criteriile prevăzute la alin. (2).

Art. 244

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale cu responsabilităţi în domeniul promovării energiei din surse regenerabile organizează programe adecvate de informare, de sensibilizare, de îndrumare sau de formare cu privire la avantajele şi aspectele practice ale dezvoltării şi utilizării energiei din surse regenerabile.“

CAPITOLUL X

Accesul la reţeaua electrică

Art. 25

“(1) Producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie sunt racordaţi la reţeaua de transport/distribuţie a energiei electrice, în măsura în care nu este afectată siguranţa Sistemului Energetic Naţional.”

(1) Producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie au acces prioritar la reţeaua de transport/distribuţie a energiei electrice, în măsura în care nu este afectată siguranţa Sistemului Energetic Naţional.

(2) Operatorii de reţea pun la dispoziţia oricărui nou producător de energie din surse regenerabile care doreşte să se conecteze la sistem informaţiile necesare complete, inclusiv:

a) o estimare cuprinzătoare şi detaliată a costurilor legate de racordare;

b) un termen rezonabil şi precis pentru primirea şi analizarea cererii de racordare la reţeaua electrică;

c) un calendar orientativ rezonabil pentru orice racordare propusă la reţeaua electrică.

CAPITOLUL XI

Dispoziţii finale

Art. 26

(1) ANRE adaptează cadrul de reglementare necesar punerii în aplicare a prezentei legi în termen de 60 de zile de la intrarea acesteia în vigoare**).

(2) ANRE elaborează Regulamentul de calificare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de promovare, aprobat prin ordin al preşedintelui ANRE, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi***).î

„(3) Un operator economic care dezvoltă  un proiect de  centrala electrică de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată  mai mare de 125 MW, care  îndeplineşte condiţiile pentru aplicarea sistemului de promovare stabilit prin prezenta lege, întocmeşte şi transmite conform legii  documentaţia necesară evaluării detaliate a măsurii de sprijin de către Comisia Europeană, cu respectarea prevederilor pct. 160, lit. b, iii) din Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru protecţia mediului (2008/C82/01);

(4) ANRE califică centralele electrice aparţinând operatorilor economici solicitanţi pentru a  beneficia  de  sistemul  de  promovare  prin certificate verzi prevăzut de prezenta lege după autorizarea acestuia de către Comisia Europeană, respectiv  după finalizarea analizei detaliate de la alin. (3)”;

(5) Pentru operatorii menţionaţi la alin. (3), ANRE poate modifica numărul de certificate verzi prevăzut la art. 6 alin.(3), în  conformitate cu prevederile deciziei  de autorizare a Comisiei Europene.”;

 

**)

Textul a fost modificat prin Legea nr. 139/2010 privind modificarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 9 iulie 2010, astfel încât termenul în cauză curge de la data intrării în vigoare a Legii nr. 139/2010.

***)

Textul a fost modificat prin Legea nr. 139/2010 privind modificarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 9 iulie 2010, astfel încât termenul în cauză curge de la data intrării în vigoare a Legii nr. 139/2010.

 

Art. 27

În cazul în care în termen de 2 ani consecutivi nu se atinge nivelul cotelor anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare, Guvernul va lua măsuri de stimulare a investiţiilor, în vederea respectării dispoziţiilor prezentei legi.

Art. 28

(1) Cadrul de reglementare privind promovarea utilizării biocarburanţilor şi biolichidelor, precum şi modul în care utilizarea acestora este considerată la îndeplinirea obiectivelor stabilite prin prezenta lege se elaborează de ministerul de resort şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.****)

(2) Cadrul de reglementare privind preluarea certificatelor verzi în exces şi transferurile statistice de energie electrică din surse regenerabile, prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. a) se elaborează de ministerul de resort şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi****).

NOTĂ:

Reproducem mai jos menţiunea privind transpunerea normelor comunitare din Legea nr. 139/2010 privind modificarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a energiei din surse regenerabile de energie:

„Prezenta lege transpune art. 1–4, art. 5 alin. (1), art. 6–10, art. 12,art. 15 alin. (1) şi art. 16 alin. (2)–(6) din Directiva nr. 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE şi 2003/30/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 140 din 5 iunie 2009. Celelalte prevederi ale directivei menţionate care nu sunt transpuse prin prezenta lege se vor transpune prin hotărâri ale Guvernului subsecvente.“

****)

Textul a fost introdus prin Legea nr. 139/2010 privind modificarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 9 iulie 2010, astfel încât termenul în cauză curge de la data intrării în vigoare a Legii nr. 139/2010.

 

**)

Textul a fost modificat prin Legea nr. 139/2010 privind modificarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 9 iulie 2010, astfel încât termenul în cauză curge de la data intrării în vigoare a Legii nr. 139/2010.

***)

Textul a fost modificat prin Legea nr. 139/2010 privind modificarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 9 iulie 2010, astfel încât termenul în cauză curge de la data intrării în vigoare a Legii nr. 139/2010.

****)

Textul a fost introdus prin Legea nr. 139/2010 privind modificarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 9 iulie 2010, astfel încât termenul în cauză curge de la data intrării în vigoare a Legii nr. 139/2010.

“Art. 29  –  (1) ANRE monitorizează producătorii beneficiari ai sistemului de promovare prin certificate  verzi şi întocmeşte rapoarte anuale pe care le face publice.

(2) În cazul în care, din datele rezultate din studiile de fezabilitate pentru proiectele de investiţii noi  si  din  rezultatele  monitorizarii costurilor/veniturilor producatorilor  se constată  că parametrii specifici fiecărei tehnologii diferă semnificativ de cei avuţi în vedere în calculul efectuat pentru autorizarea sistemului de promovare  prevăzut in  prezenta lege, ceea  ce  poate  conduce  la  supracompensarea  în ansamblu pentru una sau mai multe dintre tehnologiile specificate la art. 3 alin. (1), ANRE propune masuri pentru reducerea numărului de certificate verzi prevăzut la art. 6 alin. (2).

(3) Masurile  de  la  alin.(2) se aprobă prin hotărâre de guvern şi se vor aplica pentru  producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie care încep să producă energie electrică după data intrării în vigoare a acesteia, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.”

„Art. 30  –  (1) Constituie contravenţie următoarele fapte:

a)      neprezentarea de către producătorii si furnizorii menţionaţi la art. 8 alin.(1), la termenele stabilite, a datelor/informaţiilor solicitate de ANRE în baza prezentei legi şi a reglementărilor emise în aplicarea acesteia sau furnizarea incorectă sau incompletă de astfel de date/informaţii;

b)      neplata contravalorii certificatelor verzi neachiziţionate de către operatorii economici prevăzuţi la art. 12 alin. (2), la termenele stabilite prin reglementările ANRE;

c)      tranzacţionarea certificatelor verzi la preţuri care nu se încadrează în limitele stabilite la art. 11;

d)      refuzul nejustificat al operatorilor de reţea de a valida valorile măsurate ale energiei electrice livrate/consumate, conform  art.7 lit.a.

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), c) şi d) se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 1000 lei, în cazul persoanelor fizice, şi cu amendă de la 5000 lei la 10000 lei, în cazul persoanelor juridice.

(3) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) se sancţionează cu amendă egală cu contravaloarea totală a certificatelor verzi neachiziţionate de un operator economic prevăzut la art. 12 alin. (2) multiplicată de 3 ori.

(4) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către reprezentanţii împuterniciţi ai ANRE.

(5) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobate cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”

 

ANEXĂ

Criterii aferente schemelor de certificare a instalatorilor

Art. 1

Procesul de certificare sau calificare este transparent şi definit în mod clar.

Art. 2

Instalatorii pentru pompa de căldură şi de biomasă şi pentru instalaţiile geotermale, termice solare şi cele fotovoltaice solare sunt certificaţi printr-un program de formare acreditat sau de către un organism de formare acreditat.

Art. 3

Acreditarea programului sau a organismului de formare se realizează de către organisme desemnate. Organismul acreditat are obligaţia de a se asigura că programul de formare oferit de organismul de formare prezintă continuitate sau acoperire regională ori naţională. Organismul de formare trebuie să deţină dotări tehnice specifice pentru a oferi formare practică, inclusiv anumite echipamente de laborator sau facilităţi corespunzătoare pentru a asigura formarea practică. De asemenea, organismul de formare trebuie să ofere, pe lângă formarea de bază, cursuri scurte de perfecţionare privind problemele tipice, inclusiv noile tehnologii, pentru a permite perfecţionarea continuă în domeniul instalaţiilor. Pot avea calitatea de organism de formare producătorul instalaţiei sau al sistemului, institute sau asociaţii.

Art. 4

Formarea care se încheie cu certificarea sau calificarea instalatorului include atât o parte teoretică, cât şi una practică. La finalul formării, instalatorul trebuie să deţină calificările necesare pentru instalarea echipamentelor şi sistemelor relevante în scopul de a îndeplini cerinţele clientului de performanţă şi fiabilitate ale acestora, de a-şi însuşi competenţe la un înalt nivel de calitate şi de a respecta toate codurile şi standardele aplicabile, inclusiv cele referitoare la energie şi etichetare ecologică.

Art. 5

Cursul de formare se încheie cu un examen pentru obţinerea unui certificat sau a unei calificări. Examenul constă într-o probă practică de instalare corectă a cazanelor şi a cuptoarelor de biomasă, a pompelor de căldură, a instalaţiilor geotermale sau a instalaţiilor termice solare şi a celor fotovoltaice solare.

Art. 6

Sistemele de certificare sau sistemele de calificare iau în considerare următoarele orientări:

1. Programele de formare acreditate ar trebui oferite instalatorilor cu experienţă la locul de muncă şi care au urmat sau urmează tipurile de formare menţionate în continuare:

a) în cazul instalatorilor de cazane şi cuptoare de biomasă: se cere formarea prealabilă ca instalator de apă şi canal, instalator de ţevi şi conducte, instalator de instalaţii termice sau tehnician de instalaţii sanitare şi de încălzire sau de răcire;

b) în cazul instalatorilor de pompe de căldură: se cere formarea prealabilă ca instalator de apă şi canal sau instalator de instalaţii frigorifice şi deţinerea calificării de bază ca electrician şi instalator de apă şi canal (tăierea ţevilor, sudarea manşoanelor de ţeavă, lipirea manşoanelor de ţeavă, izolarea, etanşarea garniturilor, verificarea scurgerilor şi instalarea sistemelor de încălzire sau de răcire);

c) în cazul instalatorului de instalaţii termice solare sau fotovoltaice solare: se cere formarea prealabilă ca instalator de apă şi canal sau electrician, deţinerea calificării de bază ca instalator de apă şi canal, electrician şi calificare pentru lucrări de aplicare a învelişurilor în construcţii, inclusiv cunoştinţe de sudare a manşoanelor de ţeavă, lipire a manşoanelor de ţeavă, izolaţii, etanşare a garniturilor, verificare a scurgerilor la lucrările de apă şi canal, capacitate de a efectua racordări la reţea, familiarizare cu materialele de bază pentru acoperiri, metodele de descărcare în arc şi de sudare; sau

d) un program de formare profesională care să îi ofere unui instalator calificările specifice, echivalente cu 3 ani de instruire în calificările menţionate la lit. a), b) sau c), inclusiv învăţământ la clasă şi la locul de muncă.

2. Partea teoretică a formării instalatorului pentru cuptoare şi cazane de biomasă ar trebui să ofere o privire de ansamblu a situaţiei pieţei de biomasă şi să cuprindă aspecte ecologice, combustibili din biomasă, logistică, protecţia împotriva incendiilor, dotări aferente, tehnici de ardere, sisteme de aprindere, soluţii hidraulice optime, compararea costurilor şi a rentabilităţii, precum şi proiectarea, instalarea şi întreţinerea cazanelor şi cuptoarelor de biomasă. Formarea ar trebui să asigure, de asemenea, o bună cunoaştere a standardelor europene în domeniul tehnologiei şi combustibililor din biomasă, de tipul peletelor, precum şi a legislaţiei naţionale şi comunitare referitoare la biomasă.

3. Partea teoretică a formării instalatorilor de pompe de căldură ar trebui să ofere o privire de ansamblu a situaţiei pieţei de pompe de căldură şi să acopere resursele geotermale şi temperaturile surselor subterane din diferite regiuni, identificarea conductibilităţii termice a solurilor şi a rocilor, reglementări privind utilizarea resurselor geotermale, fezabilitatea utilizării pompelor de căldură în construcţii şi determinarea celui mai potrivit sistem de pompe de căldură, precum şi cunoştinţe privind cerinţele tehnice, siguranţa, filtrarea aerului, racordarea la sursa de căldură şi planul sistemului. Formarea ar trebui să asigure, de asemenea, o bună cunoaştere a standardelor europene pentru pompe de căldură, precum şi a legislaţiei naţionale şi comunitare relevante. Instalatorul ar trebui să demonstreze că deţine următoarele competenţe esenţiale:

a) înţelegerea de bază a principiilor fizice şi de funcţionare a pompei de căldură, inclusiv a caracteristicilor circuitului pompei de căldură: contextul dintre temperaturile joase ale mediului absorbant de căldură, temperaturile mari ale sursei de căldură şi eficienţa sistemului, determinarea coeficientului de performanţă (COP) şi factorul de performanţă sezonieră (FPS);

b) înţelegerea componentelor şi a funcţionării lor în cadrul circuitului pompei de căldură, cum ar fi compresorul, ventilul de destindere, evaporatorul, condensorul, armăturile şi garniturile, uleiul de ungere, refrigerentul, supraîncălzirea şi subrăcirea şi posibilităţile de răcire în cazul pompelor de căldură;

c) capacitatea de a alege şi de a dimensiona componentele în situaţii tipice pentru domeniul instalaţiilor, inclusiv de a determina valorile tipice ale necesarului de frig pentru diferite clădiri şi pentru producerea de apă caldă pe baza consumului de energie, de a determina capacitatea pompei de căldură privind necesarul de frig pentru producerea de apă caldă, pentru masa de conservare a clădirii şi pentru furnizarea neîntreruptă de curent; determinarea componentei rezervor-tampon şi a volumului acesteia, precum şi integrarea unui al doilea sistem de încălzire.

4. Partea teoretică a formării instalatorilor pentru instalaţiile termice solare şi cele fotovoltaice solare ar trebui să ofere o privire de ansamblu a situaţiei pieţei de produse solare şi comparaţii între cost şi profitabilitate şi să cuprindă aspecte ecologice, componente, caracteristicile şi dimensionarea sistemelor care utilizează energie solară, selectarea de sisteme precise şi dimensionarea componentelor, determinarea necesarului de căldură, protecţia împotriva incendiilor, dotări aferente, precum şi proiectarea, instalarea şi întreţinerea instalaţiilor termice solare şi a celor fotovoltaice solare. Formarea ar trebui să asigure, de asemenea, cunoaşterea standardelor europene privind tehnologia şi certificarea, precum Solar Keymark, precum şi a legislaţiei naţionale şi comunitare aferente. Instalatorul ar trebui să demonstreze că deţine următoarele competenţe esenţiale:

a) capacitatea de a lucra în condiţii de siguranţă, utilizând echipamentul şi uneltele necesare şi punând în aplicare codurile şi standardele de siguranţă şi capacitatea de a identifica pericolele legate de lucrările de energie electrică, apă şi canal, precum şi pericolele de altă natură asociate instalaţiilor solare;

b) capacitatea de a identifica sistemele şi componentele specifice pentru sistemele active şi pasive, inclusiv proiectarea lor mecanică, şi de a determina amplasarea componentelor, planul şi configuraţia sistemului;

c) capacitatea de a determina zona necesară pentru instalare, orientarea şi înclinarea încălzitorului de apă solar şi ale celui fotovoltaic solar, ţinând cont de umbră, de accesul solar, de integritatea structurală, de oportunitatea instalării din punctul de vedere al clădirii sau climei şi de identificarea diferitelor metode de instalare potrivite pentru tipurile de acoperiş şi proporţia echipamentelor necesare pentru instalare în cadrul sistemului; şi

d) în special, pentru sistemele fotovoltaice solare, capacitatea de adaptare a schemei electrice, inclusiv determinarea curenţilor nominali proiectaţi, selectarea tipurilor corespunzătoare de conductori şi a valorilor nominale corespunzătoare pentru fiecare circuit electric, determinarea dimensiunii corespunzătoare, a valorilor nominale şi a locaţiilor pentru echipamentele şi subsistemele aferente şi selectarea unui punct corespunzător de interconectare.

5. Certificarea instalatorilor ar trebui să fie limitată în timp, astfel încât se recomandă un seminar sau un curs de perfecţionare pentru a se asigura continuitatea certificării.

*)

Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 139/2010 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 9 iulie 2010, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 3 noiembrie 2008.

-/-