Blog juridic de Bucuresti

Curtea de Conturi Europeană a publicat astăzi, 14 ian. 2013, Raportul nr. 21/2012 în care a evaluat dacă investițiile în eficiența energetică efectuate asupra clădirilor publice, în cadrul politicii de coeziune au prezentat un bun raport cost-eficacitate . Raportul a vizat doar trei ţări, şi anume : Cehia, Italia şi Lituania – beneficiarele a celor mai multe fonduri.

Din comunicatul de presă publicat aflăm, de exemplu, că :

• proiectele selectate pentru finanțare de autoritățile statelor membre nu aveau obiective raționale din perspectiva raportului cost-eficacitate, și anume costul pe unitate de energie economisită ;
• niciunul dintre proiectele analizate nu conținea o evaluare a nevoilor sau, cel puțin, o analiză a potențialului de economisire a energiei în raport cu investițiile efectuate, banii fiind în principal utilizaţi pentru renovarea clădirilor publice decât pentru eficientizarea energetică ;
• perioada de amortizare planificată pentru investiții era, în medie, de 50 de ani, iar în anumite cazuri putea ajunge la 150 de ani ;
• auditurile energetice fie nu erau obligatorii (Italia, Lituania), fie, în cazul în care erau impuse (Cehia), opțiunile de investiții recomandate în cadrul acestora erau mult prea costisitoare ;
• în marea majoritate a proiectelor auditate (18 din 24 de proiecte) nu au putut fi verificate economiile reale de energie din lipsa măsurătorilor fiabile.

În concluzia Raportului, Curtea de Audit recomandă ca finanţarea acordată prin politica de coeziune pentru măsurile privind eficiența energetică să se supună următoarelor condiții:

• să se realizeze o evaluare adecvată a nevoilor,
• să se efectueze monitorizări regulate,
• să se utilizeze indicatori de performanță comparabili,
• să se utilizeze criterii transparente de selecție a proiectelor și costuri standard de investiție pe unitate de energie care trebuie economisită, cu o perioadă simplă de amortizare maximă acceptabilă.

Vezi Raportul nr. 21/2012 integral (în limba engleză) aici.