Blog juridic de Bucuresti

Aflam dintr-un comunicat de presa ca Guvernul a adoptat in 18 aprilie 2012 un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, fara a avea acces, insa, si la textul propriu-zis.

Pentru cei care doresc, totusi, sa afle care a fost textul adoptat in sedinta Guvernului din 18 aprilie 2012, il puteti gasi mai jos (sursa: constantin.zorila at gov.ro). Fata de forma aflata pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, acest text  cuprinde observatiile ministerelor avizatoare, in special al Ministerului Justitiei si al Consiliului Legislativ .  Expunerea de motive se gaseste aici: Expunere motive-modificare L372-17aprilie2012.

Proiectul de lege nu a ajuns inca la Parlament.

 LEGE

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I – Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1144 din 19 decembrie 2005, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art.1. – (1) Scopul prezentei legi este promovarea măsurilor pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor, ţinându-se cont de condiţiile climatice exterioare şi de amplasament, de cerinţele de confort interior, de nivelul optim, din punct de vedere al costurilor, al cerinţelor de performanţă energetică, precum şi pentru ameliorarea aspectului urbanistic al localităţilor.

(2) Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor prin proiectarea noilor clădiri cu consumuri reduse de energie şi prin reabilitarea termică a clădirilor existente, precum şi informarea corectă a proprietarilor/administratorilor clădirilor prin certificatul de performanţă energetică, reprezintă acţiuni de interes public major şi general în contextul economisirii energiei în clădiri, al îmbunătăţirii cadrului urban construit şi al protecţiei mediului.”

2. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. – Prezenta lege stabileşte condiţii cu privire la:

a) cadrul general al metodologiei de calcul privind performanţa energetică a clădirilor şi a unităţilor acestora;

b) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile noi şi la noile unităţi ale acestora;

c) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile existente, unităţilor de clădire şi elementelor care alcătuiesc anvelopa clădirii, supuse unor lucrări de renovare, precum şi în cazul instalării/ înlocuirii/ modernizării/ sistemelor tehnice ale clădirilor;

d) certificarea energetică a clădirilor şi a unităţilor acestora;

e) inspecţia sistemelor de încălzire şi a sistemelor de climatizare din clădiri;

f) sistemul de control al certificatelor de performanţă energetică, al rapoartelor de audit energetic, precum şi al rapoartelor de inspecţie a sistemelor tehnice ale clădirilor.”

3. La articolul 3, punctele 1, 3 – 5,  şi 7 – 10 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“1. clădire – ansamblu de spaţii cu funcţiuni precizate, delimitat de elementele de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalaţiile aferente acesteia, în care energia este utilizată pentru asigurarea confortului interior;

………………………………………………………………………………………………

3. certificatul de performanţă energetică a clădirii – document elaborat conform metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor prin care este indicată performanţa energetică a unei clădiri sau a unei unităţi de clădire şi care cuprinde date cu privire la consumurile de energie în clădiri şi, după caz, poate fi însoţit  de recomandări de reducere a acestora;

4. cogenerare – producerea simultană, în acelaşi proces, a energiei termice şi electrice şi/sau a energiei mecanice;

5. sistem de climatizare – combinaţie a tuturor componentelor necesare asigurării unei forme de tratare a aerului interior prin care temperatura este controlată sau poate fi coborâtă, după caz, în combinaţie cu controlul ventilării, umidităţii şi purităţii aerului;

……………………………………………………………………………………………..

7. putere termică nominală – despre echipamente – puterea termică maximă, exprimată în kW, specificată şi garantată de producător, care poate fi furnizată în timpul exploatării continue, respectându-se randamentele nominale specificate de producător;

8. pompă de căldură – mecanism, dispozitiv sau instalaţie care transferă căldura din mediul natural – aer, apă sau sol – către clădiri sau instalaţii industriale, inversând fluxul natural al căldurii astfel încât să circule de la o temperatură mai scăzută spre una mai ridicată. În cazul pompelor de căldură reversibile, acestea pot transfera căldura din clădire către mediul natural;

9. renovare majoră – lucrări efectuate la anvelopa clădirii şi/sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale căror costuri depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii, exclusiv valoarea terenului pe care este situată clădirea;

10. inspecţia sistemului de încălzire – inspecţie totală a ansamblului instalaţiilor de încălzire, care cuprinde şi evaluarea randamentului cazanului şi dimensionarea acestuia în funcţie de necesarul de căldură al clădirii, pe baza căruia experţii tehnici atestaţi întocmesc un raport prin care recomandă utilizatorilor înlocuirea sau modificarea sistemului de încălzire şi preparare a apei calde de consum, precum şi soluţii alternative;”

4. La articolul 3, după punctul 10 se introduc cincisprezece noi puncte, pct. 11 – 25, cu următorul cuprins:

“11. unitate a clădirii – o zonă/parte a unei clădiri, un etaj sau un apartament dintr-o clădire, care este concepută/conceput sau modificată/modificat pentru a fi utilizată/utilizat separat;

12. sistem tehnic al clădirii – totalitatea echipamentelor tehnice ale unei clădiri sau ale unei unităţi de clădire destinate pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă de consum, iluminat, sau pentru o combinaţie a acestora;

13. anvelopa clădirii – totalitatea elementelor de construcţie perimetrale care delimitează spaţiul interior al unei clădiri de mediul exterior;

14. element al clădirii – element al anvelopei clădirii sau un sistem tehnic al acesteia;

15. clădire cu consum de energie aproape zero – clădirea cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie este aproape zero sau este foarte scăzut şi este acoperit, în cea mai mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere.

16. încălzire centralizată sau răcire centralizată – distribuţie a energiei termice, sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la o sursă de producere centralizată – centrală electrică de termoficare, centrală termică de zonă/cvartal sau punct termic –, prin intermediul unei reţele, către mai multe clădiri sau locaţii, în vederea utilizării sale pentru încălzirea sau răcirea spaţiilor ori pentru încălzirea sau răcirea în procesele industriale;

17. energie primară – energia rezultată din sursele de energie regenerabile şi neregenerabile, care nu a fost supusă nici unui proces de conversie sau transformare;

18. energie din surse regenerabile – energie obţinută din surse regenerabile nefosile – precum: energia eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală şi energia oceanelor, energie hidraulică, biomasă, gaz de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, şi gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz;

19. clădire existentă – clădire la care s-a efectuat recepţia la terminarea lucrărilor, inclusiv clădirea aflată în exploatare înainte de data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 pentru aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare;

20. nivel optim din punct de vedere al costurilor – nivelul de performanţă energetică care determină cel mai redus cost pe durata normată de funcţionare rămasă, unde costul cel mai redus este determinat ţinându-se seama de costurile de investiţie legate de creşterea performanţei energetice a clădirii, de costurile de întreţinere şi exploatare, de categoria clădirii, după caz, iar durata normată de funcţionare rămasă a clădirii se referă la durata de viaţă estimată rămasă a unei clădiri sau a unui element al acesteia şi pentru care cerinţele de performanţă energetică sunt stabilite fie pentru clădirea în ansamblu, fie pentru elementele clădirii. Nivelul optim din punct de vedere al costurilor se situează în intervalul nivelurilor de performanţă în care analiza cost-beneficiu calculată pe durata normată de funcţionare este pozitivă. Calculul nivelului optim din punct de vedere al costurilor se efectuează pe baza cadrului metodologic comparativ, aplicat funcţie de condiţiile generale, exprimate în parametri, prevăzute de reglementările tehnice specifice clădirilor;

21. auditul energetic al clădirii – totalitatea activităţilor specifice prin care se obţin cunoştinţe corespunzătoare despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri/ unităţi de clădire şi, după caz, de identificare şi de cuantificare a oportunităţilor rentabile de economisire a energiei prin identificarea soluţiilor de îmbunătăţire a performanţei energetice, de cuantificare a economiilor de energie şi de evaluare a eficienţei economice a soluţiilor propuse cu estimarea costurilor şi a duratei de recuperare a investiţiei, precum şi de raportare a rezultatelor;

22. raport de audit energetic al clădirii – document elaborat în urma desfăşurării activităţii de audit energetic, care conţine descrierea modului în care a fost efectuat auditul energetic, a principalelor caracteristici termice şi energetice ale clădirii/unităţii de clădire şi, acolo unde este cazul, a măsurilor propuse pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii/unităţii de clădire şi instalaţiilor interioare aferente acesteia, precum şi a principalelor concluzii referitoare la eficienţa economică a aplicării măsurilor propuse şi durata de recuperare a investiţiei;

23. auditor energetic pentru clădiri – persoană fizică atestată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, care are dreptul să realizeze auditul energetic pentru clădiri şi să întocmească certificatul de performanţă energetică pentru acestea. Auditorii energetici pentru clădiri sunt specialişti care îşi desfăşoară activitatea ca persoane fizice autorizate sau ca angajaţi ai unor persoane juridice, conform prevederile legale în vigoare;

24. expert tehnic – persoana fizică atestată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, pentru specialitatea instalaţii de încălzire, în conformitate cu reglementarea tehnică “Îndrumător pentru atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii”, aprobată prin Ordinului ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 777/2003, cu modificările şi completările ulterioare şi de Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, în conformitate cu prevederile “Metodologiei privind atestarea personalului tehnic de specialitate în domeniul ISCIR”, aprobată prin Ordinul inspectorului de stat şef al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat nr. 165/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 11 august 2011. Experţii tehnici sunt specialişti care au dreptul să realizeze inspecţii ale sistemelor de încălzire şi/sau climatizare şi să întocmească rapoarte de inspecţie pentru acestea. Ei îşi desfăşoară activitatea ca persoane fizice autorizate sau ca angajaţi ai unor persoane juridice, conform prevederile legale în vigoare;

25. clădiri de interes şi utilitate publică – clădiri existente, care cuprind spaţii în care se desfăşoară activităţi în domenii de interes public general şi/sau comunitar şi social şi care implică prezenţa publicului temporar sau permanent în aria totală expusă.”

5. La alineatul (2) al articolului 4, literele c), d) şi h) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“c) instalaţia de climatizare/condiţionare a aerului;

d) instalaţia de ventilare mecanică;

……………………………………………………………………………………………..

h) ventilarea naturală;”

6. La alineatul (2) al articolului 4, după litera i) se introduce o nouă literă, lit. j), cu următorul cuprins:

“j) aporturile interne de căldură.”

7. La alineatul (3) al articolului 4, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“d) utilizarea luminii naturale.”

 8. După alineatul (3) al articolului 4, se introduc două noi alineate, alin. (4) şi (5), cu următorul cuprins:

“(4) În aplicarea cadrului metodologic comparativ elaborat de către Comisia Europeană pentru identificarea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică pentru clădiri şi pentru elementele clădirilor, prin metodologie se stabilesc şi condiţiile generale, exprimate în parametrii naţionali, în maximum 12 luni de la aprobarea acestuia de către Comisia Europeană.

(5) Datele şi ipotezele utilizate pentru calculul nivelurilor optime, din punct de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică, precum şi rezultatele acestora, se transmit periodic de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Comisiei Europene, la intervale care nu depăşesc 5 ani. Primul raport se transmite până la 30 iunie 2012.”

 9. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 5. – Performanţa energetică a clădirii/unităţii de clădire este exprimată, în principal, prin următorii indicatori de performanţă:

a)     clasa energetică;

b)    consumul total specific de energie;

c)     indicele de emisii echivalent CO₂.”

10. Articolul 6 se abrogă.

11. La alineatul (1) al articolului 7, litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“g) construcţii destinate activităţilor sportive;”

12. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 10. – (1) Pentru clădirile noi, prin certificatul de urbanism emis de autorităţile administraţiei publice locale/judeţene competente, în vederea obţinerii, în condiţiile legii, a autorizaţiei de construire pentru clădiri, pe lângă obligativitatea respectării cerinţelor minime de performanţă energetică, se va solicita întocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată, în funcţie de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului înconjurător.

(2) Aceste sisteme alternative pot fi:

a) sisteme descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse de energie regenerabilă;

b) sistem de cogenerare;

c) sisteme de încălzire sau de răcire centralizate sau de bloc;

d) sisteme care utilizează pompe de căldură;

e) schimbătoare de căldură sol-aer;

f) recuperatoare de căldură.

(3) Studiul prevăzut la alin. (1) însoţeşte documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor.

(4) Studiul cu privire la posibilitatea utilizării sistemelor alternative prevăzute la alin. (2) lit. a), b), d), e) şi f) poate fi efectuat pentru o clădire sau pentru grupuri de clădiri similare din aceeaşi localitate. Pentru sistemele colective de încălzire şi răcire, studiul poate fi efectuat pentru toate clădirile racordate la acelaşi sistem.”

13. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 11. – (1) Renovarea majoră a clădirilor existente se efectuează în baza raportului de audit energetic.

(2) La clădirile existente la care se execută lucrări de renovare majoră, performanţa energetică a acestora sau a unităţilor de clădire care fac obiectul renovării, trebuie îmbunătăţită pentru a satisface cerinţele stabilite în metodologie, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic.

(3) În cazul renovării majore a clădirilor, proprietarii/administratorii acestora pot monta sisteme alternative de producere a energiei prevăzute la art. 10 alin. (2), în măsura în care prin audit energetic se stabileşte că acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic.”

14. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 12. – Cerinţele se aplică pentru întreaga clădire renovată sau pentru unitatea de clădire renovată, atunci când acestea fac parte dintr-o lucrare de renovare care trebuie realizată într-o perioadă limitată de timp, în scopul îmbunătăţirii performanţei energetice globale a clădirii.”

15. După articolul 12 se introduc trei noi capitole, Capitolele VI¹ – VI³, cu următorul cuprins:

„ CAPITOLUL VI¹

Sistemele tehnice ale clădirilor

 

Art. 12¹ – (1) În cazul clădirilor noi, precum şi în cazul renovării majore a clădirilor existente, se respectă cerinţele referitoare la sistemele tehnice ale clădirilor prevăzute în reglementările tehnice specifice, în vigoare la data întocmirii proiectelor, cu privire la instalarea corectă, dimensionarea, reglarea şi controlul sistemelor tehnice şi vizează, cel puţin următoarele:

a)     sistemele de încălzire;

b)    sistemele de preparare a apei calde de consum;

c)     sistemele de climatizare/condiţionare a aerului;

d)    sistemele de ventilare de mari dimensiuni,

e)     o combinaţie a acestor sisteme.

(2) Cerinţele se aplică în măsura în care, prin proiect, se stabileşte că acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic.

Art. 12² – În cazul clădirilor noi, precum şi în cazul renovării majore a clădirilor existente, proprietarii/ administratorii clădirilor pot solicita, în condiţiile legii, montarea unor sisteme inteligente de contorizare, sau, după caz, instalarea unor sisteme de control active, precum sistemele de automatizare, control şi/sau monitorizare, care vizează economia de energie.

CAPITOLUL VI²

Clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero

 Art. 12³ – (1) Clădirile noi, pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează începând cu data de 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), clădirile noi din proprietatea/ administrarea autorităţile administraţiei publice care urmează a fi recepţionate după 31 decembrie 2018, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

(3) Nivelul necesarului de energie pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabilesc prin reglementări tehnice, diferenţiat pe zone cu potenţial de energie din surse regenerabile şi se actualizează periodic funcţie de progresul tehnic.

(4) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de autoritate în domeniul creşterii performanţei energetice a clădirilor, iniţiază planuri naţionale de creştere a numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în care pot fi incluse obiective diferenţiate funcţie de categoriile clădirilor prevăzute la art. 7 alin (1).

Art. 12⁴ – Prevederile art. 12³ se aplică în măsura în care investiţiile respective se justifică din punct de vedere tehnico-economic, în baza analizei de rentabilitate pe durata normală de funcţionare a clădirii.

 CAPITOLUL VI³

Stimulente financiare

Art. 12⁵. – În scopul reducerii consumurilor energetice, al îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor, precum şi în scopul tranziţiei către clădiri al căror consum este aproape egal cu zero, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitatea acestuia de autoritate competentă a administraţiei publice centrale, propune programe naţionale de sprijin financiar, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului şi care au în vedere, în special următoarele aspecte:

a) utilizarea adecvată a fondurilor structurale în vederea creşterii eficienţei energetice a clădirilor, în special a locuinţelor;

b) utilizarea eficientă a fondurilor atrase de la instituţii financiare publice;

c) coordonarea utilizării fondurilor de la Uniunea Europenă cu cele naţionale precum şi alte forme de sprijin, în vederea stimulării investiţiilor în eficienţa energetică, în scopul realizării obiectivelor naţionale.

d) gestionarea resurselor financiare alocate din fonduri publice pentru finanţarea, în condiţiile legii, a elaborării, a documentaţiilor tehnico-economice, a certificatelor de performanţă energetică, a rapoartelor de audit energetic, precum şi pentru executarea lucrărilor de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie.

Art. 12⁶. – Autorităţile administraţiei publice locale pot finanţa, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale, elaborarea documentaţiilor tehnico-economice/documentelor prevăzute la art. 12⁵ lit. d), precum şi executarea lucrărilor la blocuri de locuinţe, clădiri destinate învăţământului, spitale, clădiri ale serviciilor publice deconcentrate, incluse în programe pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor.”

16. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 13. – (1) Certificatul de performanţă energetică a clădirii, denumit în continuare certificat, se elaborează pentru:

a)     categoriile de clădiri prevăzute la art. 7 alin. (1) şi unităţile acestora, care se construiesc, se vând, se închiriază sau sunt supuse renovărilor majore;

b)    clădirile aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice.

(2) Certificatul se elaborează şi se eliberează de către auditorul energetic pentru clădiri, la solicitarea investitorului/ proprietarului/ administratorului clădirii/ unităţii de clădire, se înmânează solicitantului şi este valabil 10 ani de la data eliberării înscrisă în certificat, cu excepţia situaţiei în care, pentru clădirea/unitatea clădirii, la care există certificat în valabilitate, nu se efectuează lucrări care modifică consumurile energetice ale acesteia.

(3) Certificatele pentru categoriile de clădiri prevăzute la art. 7 alin. (1), inclusiv pentru unităţile de clădire şi spaţiile cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă din clădirile de locuit colective se elaborează pe baza metodologiei.

(4) Nu se eliberează certificat pentru clădirile menţionate la art. 8.

(5) Certificatul cuprinde valori calculate, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare, cu privire la consumurile de energie şi emisiile de CO₂, care permit investitorului/ proprietarului/ administratorului clădirii/ unităţii de clădire să compare şi să evalueze performanţa energetică a clădirii/ unităţii de clădire.”

(6) Certificatul cuprinde, anexat, recomandări de reducere a consumurilor de energie ale clădirii, cu excepţia cazurilor în care nu există potenţial de reducere semnificativă al acestora comparativ cu cerinţele minime de performanţă energetică în vigoare la data elaborării certificatului, precum şi estimarea economiei de energie prin realizarea lucrărilor de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirii.

(7) Forma şi conţinutul cadru al certificatului de performanţă energetică se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi turismului.

17. După articolul 13, se introduc trei noi articole, art. 13¹ – 13³, cu următorul cuprins:

“Art. 13¹ – (1) Pentru clădirile sau unităţile de clădire care se vând sau se închiriază, investitorul/ proprietarul/ administratorul este obligat să pună la dispoziţia potenţialului cumpărător sau chiriaş, după caz, anterior perfectării contractului, o copie a certificatului, astfel încât acesta să ia la cunoştinţă despre performanţa energetică a clădirii/ unităţii de cădire pe care urmează să o cumpere/ închirieze, după caz.

(2) La încheierea contractului de vânzare-cumpărare, proprietarul are obligaţia de a transmite certificatul, în original, noului proprietar.

(3) La data înregistrării contractului de vânzare-cumpărare, respectiv de închiriere, proprietarul are obligaţia de a depune la organul fiscal competent o copie a certificatului energetic, iar originalul va rămâne în posesia proprietarului.

(4) Contractele de vânzare – cumpărare încheiate fără respectarea prevederilor alin. (1) sunt supuse nulităţii relative potrivit prevederilor Codului Civil.

Art. 13² – (1) Pentru clădirile care se construiesc, certificatul se elaborează prin grija investitorului/ proprietarului/ administratorului, este prezentat de către acesta, în original, comisiei întrunite în vederea recepţiei la terminarea lucrărilor, se anexează, în copie, la procesul verbal de recepţie şi se constituie în parte componentă a cărţii tehnice a construcţiei.

(2) Procesul verbal încheiat cu ocazia recepţiei la terminarea lucrărilor şi neînsoţit de copia certificatului, este nul de drept.

(3) Prin excepţie de la prevederile art. 13 şi 13¹, în cazul clădirilor care se vând înainte de efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor, investitorul/ proprietarul/ administratorul pune la dispoziţia cumpărătorului toate datele referitoare la evaluarea performanţei energetice a clădirii/ unităţii de clădire, cuprinse în documentaţia tehnică a acesteia, urmând ca la recepţia la terminarea lucrărilor să se aplice prevederile alin. (1).

Art. 13³ – În scopul informării potenţialilor cumpărători sau chiriaşi, investitorul/ proprietarul/ administratorul clădirii/ unităţii de clădire prevăzute la art. 7 alin. (1), pentru care se deţine certificat de performanţă energetică, va preciza în anunţurile de vânzare sau închiriere a acestora informaţii din certificat cu privire la indicatorii de performanţă prevăzuţi la art. 5.”

 18. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 14. – (1) În cazul clădirilor cu o suprafaţă utilă de peste 500 m², aflate în proprietatea/ administrarea autorităţilor publice, precum şi în cazul clădirilor în care funcţionează instituţii care prestează servicii publice, prin grija proprietarului/ administratorului clădirii, după caz, certificatul, în valabilitate, se afişează într-un loc accesibil şi vizibil publicului.

(2) Începând cu data de 9 iulie 2015, prevederile alin. (1) se aplică clădirilor cu o suprafaţă utilă totală de peste 250 m² aflate în proprietatea/ administrarea autorităţilor publice sau în care funcţionează instituţii care prestează servicii publice.

(3) În aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2), conducătorii instituţiilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi conducătorii instituţiilor publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, proprietari sau administratori ai clădirilor de interes şi utilitate publică vor acţiona, cu prioritate, pentru afişarea certificatului.

(4) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi de către ceilalţi proprietari sau administratori ai clădirilor definite ca fiind de interes sau de utilitate publică în sensul prezentei legi.”

19. Capitolul VIII – Inspecţia cazanelor şi expertizarea tehnică a centralelor temice şi a instalaţiilor de încălzire, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Capitolul VIII

Inspecţia sistemelor de încălzire

Art. 15. – (1) În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon, se efectuează:

a) inspecţia periodică la intervale de 5 ani, la sistemele de încălzire echipate cu  cazane care utilizează combustibil lichid sau solid neregenerabil, cu puterea nominală de 20-100 kW; inspecţia se efectuează şi pentru cazanele care utilizează alte tipuri de combustibil;

b) inspecţia periodică la intervale de 2 ani, la sistemele de încălzire echipate cu  cazane cu puterea nominală mai mare de 100 kW; pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil gazos, inspecţia periodică se efectuează la intervale de 4 ani;

c) expertizarea tehnică a sistemelor de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 20 kW şi o vechime mai mare de 15 ani.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. a) şi b), nu se efectuează inspecţii în cazul în care:

a)     nu se aduc modificări sistemului de încălzire al clădirii/unităţii de clădire;

b)    nu se modifică cerinţele pentru încălzire;

c) există un sistem de monitorizare şi control al funcţionării sistemelor de încălzire.

Art. 16. – (1) Inspecţia sistemelor de încălzire şi expertizarea tehnică a centralelor termice şi a sistemelor de încălzire se efectuează conform reglementărilor tehnice în vigoare la data efectuării acestora, de către experţi tehnici atestaţi, definiţi conform art. 3 pct. 24.

(2) Rapoartele de inspecţie şi de expertiză tehnică se înmânează proprietarului/administratorului clădirii, după caz, şi se păstrează de către acesta la cartea tehnică a construcţiei.

(3) Rapoartele de inspecţie şi de expertiză tehnică, elaborate ca urmare a inspecţiei şi expertizei tehnice prevăzute la alin. (1) cuprind rezultatul inspecţiei, respectiv a expertizei tehnice, precum şi recomandări pentru îmbunătăţirea rentabilităţii performanţei energetice a sistemului inspectat/ expertizat şi se întocmesc în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare la data efectuării acestora.”

20. După alineatul (1) al articolului 17, se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:

”(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), nu se efectuează inspecţii în cazul în care nu se aduc modificări sistemului de climatizare al clădirii/unităţii de clădire sau nu se modifică cerinţele pentru răcire.”

21. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:

”Art. 18. – (1) Inspecţia sistemelor de climatizare ale clădirii/unităţii de clădire se efectuează conform reglementărilor tehnice în vigoare la data efectuării acestora de către experţi tehnici atestaţi, definiţi potrivit prevederilor art. 3 pct. 24, iar raportul de inspecţie se înmânează proprietarului/administratorului clădirii şi se păstrează de către acesta la cartea tehnică a construcţiei.

(2) Raportul de inspecţie prevăzut la alin. (1) cuprinde rezultatul inspecţiei şi recomandări pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a sistemului inspectat şi se întocmesc în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare la data efectuării acestora.”

22. Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 19. – (1) Certificarea şi auditarea energetică a clădirilor se realizează de către auditorii energetici pentru clădiri, atestaţi pe grade profesionale de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de autoritate competentă în domeniul construcţiilor.

(2) Auditorii energetici pentru clădiri, prevăzuţi la alin. (1), în funcţie de gradul profesional pentru care au fost atestaţi:

a)     întocmesc şi eliberează certificatul pentru clădirile/unităţi ale clădirilor prevăzute la art. 7 alin. (1), coroborat cu prevederile art. 13¹ alin. (1), art. 13² alin. (1), sau art. 14, după caz;

b)    întocmesc raportul de audit energetic, pentru clădirile/ unităţi ale clădirilor  prevăzute la art. 7 alin. (1), coroborat cu prevederile art. 11 alin. (1),

în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare la data efectuării acestora.

(3) Regulamentul privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri, prin care se stabilesc şi competenţele şi obligaţiile acestora, pe grade profesionale, se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi turismului.”

23. După articolul 19, se introduce un nou articol, art. 19¹, cu următorul cuprins:

”Art. 19¹ – (1) Auditorii energetici pentru clădiri şi experţii tehnici au obligaţia înscrierii datelor de identificare ale documentelor întocmite, respectiv ale certificatelor şi rapoartelor de audit energetic, precum şi ale rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire/climatizare, după caz, în Registrul propriu de evidenţă a activităţii.

(2) Certificatele de performanţă energetică, precum şi sintezele rapoartelor de audit energetic şi ale rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire şi climatizare, se transmit, în format electronic, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în termen de maximum 30 zile de la data întocmirii acestora.

(3) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, transmite Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă “URBAN-INCERC”, denumit în continuare INCD “URBAN-INCERC”, datele primite în vederea realizării monitorizării performanţei energetice a clădirilor/unităţilor de clădire pentru care au fost întocmite certificate, rapoarte de audit energetic şi/sau rapoarte de inspecţii la sistemele de încălzire şi/sau climatizare pentru clădirile/unităţile de clădire şi constituirii şi gestionării băncilor de date specifice în domeniu.

(4) Documentele prevăzute la alin.(2), puse la dispoziţia INCD “URBAN-INCERC”, sunt documente confidenţiale, datele şi informaţiilor tehnice cuprinse în acestea se utilizează în scopul constituirii băncilor de date specifice performanţei energetice a clădirilor, iar rezultatele sunt informaţii de interes public.

(5) Trimestrial, precum şi la solicitarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, INCD “URBAN-INCERC” pune la dispoziţia acestuia datele şi informaţiile tehnice cu privire la performanţa energetică a clădirilor.

(6) Conţinutul cadru al documentelor prevăzute la alin. (2) şi procedura de transmitere în format electronic a acestora, precum şi procedura de constituire şi gestionare a băncilor de date specifice, se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi turismului.”

24. După alineatul (1) al articolului 20, se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:

”(2) Lista auditorilor energetici pentru clădiri şi a experţilor tehnici atestaţi se afişează pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului şi se publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I şi în Buletinul Construcţiilor editat de INCD “URBAN-INCERC”.”

25. După articolul 20, se introduc două noi capitole, Capitolele X¹ şi X², cu următorul cuprins:

“CAPITOLUL X¹

Sistemul de control

Art. 20¹ – (1) Inspectoratul de Stat în Construcţii din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului exercită controlul statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale privind performanţa energetică a clădirilor şi inspecţia sistemelor de încălzire/climatizare, în baza unei proceduri aprobată prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi turismului, în scopul realizării şi menţinerii cerinţei esenţiale de „economie de energie şi izolare termică”, precum şi a celorlalte cerinţe esenţiale prevăzute de Legea nr. 10/1995, cu modificările ulterioare.

(2) Controlul vizează:

a)     verificarea afişării certificatului la clădirile aflate în proprietatea/ administrarea autorităţilor administraţiei publice, precum şi la clădirile instituţiilor care prestează servicii publice, conform prevederilor art. 14;

b)    verificarea, prin sondaj, a certificatelor şi a rapoartelor de audit energetic, precum şi a rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire şi climatizare.

(3) Procedura prevăzută la alin (1) se elaborează în maximum 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial.

(4) Inspectoratul de Stat în Construcţii prezintă anual Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, precum şi la solicitarea acestuia, rapoarte cu privire la activitatea de control desfăşurată şi măsurile dispuse.

Art. 20² – La solicitarea Inspectoratului de Stat în Construcţii, specialiştii desemnaţi din cadrul INCD “URBAN-INCERC”, precum şi din cadrul asociaţiilor profesionale de profil reprezentative, respectiv ale inginerilor constructori şi ale inginerilor de instalaţii pentru construcţii, ale auditorilor energetici pentru clădiri, ale arhitecţilor, precum şi ale producătorilor de materiale de construcţii, atestaţi auditori energetici pentru clădiri şi cu experienţă în domeniu, participă la controalele prevăzute la art. 20¹ alin. (2).

 CAPITOLUL X²

Sancţiuni

 Art. 20³ – (1) Constituie contravenţii următoarele fapte:

a) nerespectarea obligaţiei auditorului energetic pentru clădiri şi a expertului tehnic de a înscrie în registrul propriu de evidenţă a activităţii a documentelor prevăzute la art. 19¹ alin. (1);

b) nerespectarea obligaţiei auditorului energetic pentru clădiri şi a expertului tehnic de a transmite, în format electronic, la termenul stabilit prin lege, a conţinutului documentelor prevăzute la art. 19¹ alin. (2), sau transmiterea incompletă a acestora;

c)     nerespectarea obligaţiei de afişare a certificatului de către proprietarii/ administratorii clădirilor, prevăzute la art. 14;

d)    neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii la controlul anterior;

e)     întocmirea şi eliberarea de certificate şi/sau rapoarte de audit energetic, precum şi rapoarte de inspecţie, pentru care auditorul energetic pentru clădiri şi respectiv expertul tehnic, nu are competenţe de elaborare, semnare şi ştampilare, conform prevederilor legale în vigoare.

(2) Emiterea certificatului de urbanism de către autorităţile administraţiei publice locale/judeţene competente, în vederea emiterii autorizaţiei de construire, cu încălcarea prevederilor art. 10 alin. (1), se consideră certificat de urbanism incomplet şi constituie contravenţie şi se sancţionează conform prevederilor art. 26 alin. (1) lit. h) şi alin. (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Contravenţiile prevăzute la alin. (1), se sancţionează după cum urmează:

a)     cu amendă de la 500 lei la  1.000 lei, cele prevăzute la lit. a);

b)    cu amendă de la 250 lei la  500 lei, cele prevăzute la lit. b);

c)     cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la lit. c) şi d);

d)    cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la lit. e).

(4) Actualizarea limitelor amenzilor contravenţionale se face prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de rata inflaţiei.

 Art. 20⁴ – (1) Constatarea contravenţiilor  şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 20³ se fac de către personalul cu atribuţii de control şi inspecţie din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii.

(2) Contravenţiilor prevăzute la art. 20³ le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002,cu modificările şi completările ulterioare.”

26. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:

”Art. 21. – (1) Pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor/unităţilor de clădire în scopul reducerii consumurilor energetice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitatea sa de autoritate de reglementare în domeniul construcţiilor, va acţiona pentru:

a)       iniţierea programelor de informare şi educare a proprietarilor/administratorilor clădirilor, precum şi alte activităţi de diseminare a informaţiilor prin toate mijloacele de informare, în legătură cu diferitele metode şi practici care permit creşterea performanţei energetice, introducerea sistemelor alternative de energie, precum şi de informare în legătură cu instrumentele financiare disponibile în acest sens, inclusiv pentru utilizarea fondurilor obţinute prin iniţierea şi dezvoltarea schemelor de investiţii verzi, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 432/2010;

b)      iniţierea şi promovarea politicilor şi programelor pentru creşterea, în perioada 2012 – 2020, a numărului de clădiri cu consum aproape zero energie;

c)      iniţierea şi promovarea programelor pentru montarea şi exploatarea sistemelor alternative de producere a energiei în clădiri.

(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) se finanţează, în condiţiile legii, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie şi/sau din alte surse legal constituite, şi se aprobă prin hotărâri ale Guvernului, cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010.”

27. Articolul 22 se abrogă.

28. Menţiunea privind transpunerea normelor comunitare se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Prezenta lege transpune integral în legislaţia naţională prevederile Directivei nr. 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind performanţa energetică a clădirilor (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 153 din 18 iunie 2010.”

Art. II. – Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului prevăzut la art. 13 alin. (7) din  Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, cu modificările ulterioare, se emite în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

Art. III. – În cuprinsul Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, cu modificările ulterioare, sintagmele „Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului” şi „Ministerul Economiei şi Comerţului” se înlocuiesc cu sintagmele „Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului” şi respectiv cu „Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri”.

Art. IV. – Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

Art. V. – (1) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului elaborează şi supune spre aprobare Guvernului, hotărârea privind Normele metodologice de aplicare a acesteia.

(2) La data adoptării hotărârii prevăzute la alin. (1) Ordinul ministrului dezvoltării regionale, lucrărilor publice şi locuinţelor, al ministrului economiei şi finanţelor şi al ministrului  internelor şi reformei administrative nr. 691/1459/288/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind performanţa energetică a clădirilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 12 octombrie 2007, se abrogă.

Art. VI. – La data intrării în vigoare a prezentei legi, art. 14 lit.c) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 29 august 2008, cu modificări ulterioare, se abrogă.

Art. VII. – Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 19 decembrie 2005, cu modificările ulterioare precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.