Blog juridic de Bucuresti

Update – 29.10.2010

Din 19 octombrie 2010 Ministerul Mediului si Padurilor a pus in dezbatere publica  proiectul de Hotarare a Guvernului privind gestionarea deseurilor provenite din activitatile de construire si desfiintare .

Cu toate ca nu mentioneaza expres, acest proiect de hotarare de guvern redactat in executarea OUG nr. 78/2000, transpune in legislatia romaneasca prevederi din Directiva 2008/98/CE privind deseurile, cu referire in special la obiectivele nationale de reciclare si valorificare a deseurilor provenite din activitatile de constructii. De altfel, Directiva 2008/98/CE are ca termen limita de transpunere in legislatia romaneasca data de 12 decembrie 2010, data de la care vor fi abrogate Directivele 91/689/CE privind deseurile periculoase si nr. 2006/12/CE privind deseurile, pe care le-am transpus in legislatia romaneasca prin chiar OUG nr. 78/2000.

Prin urmare, putem considera ca proiectul de HG pus in dezbatere publica reprezinta o transpunere in legislatia romaneasca a dispozitiilor referitoare la deseurile care provin din activitatea de contructie.

La o analiza a textului proiectului de hotarare de guvern supus dezbaterii publice (“proiectul de HG”), atat prin raportare la Directiva 2008/98/CE, cat si la OUG 78/2000, am identificat trei puncte cu impact asupra determinarii masei deseurilor provenite din constructii si asupra calcularii procentului aferent respectarii obiectivelor nationale (de ex.: minim 15% in anul 2011), care ar putea fi imbunatatite, in sensul clarificarii.

Astfel, spre exemplu:

1.      Sfera de aplicare descrisa in proiectul de HG ar putea fi clarificata, prin reformularea art. 1 alin. 3, a art. 2, a art. 18 alin. 1, deoarece toate aceste prevederi precizeaza care sunt deseurile care fac obiectul proiectului de HG:

–         deseurile provenite din activitatile de constructii, constructiilor de orice categorie si instalatiilor aferente acestora precum si constructiilor suport ale instalatiilor tehnologice si de productie (art. 1 alin. 3);

–         deseurile care provin din lucrarile prevazute in Legea 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

–         categoriile de deseuri provenite din activitati de constructii, conform Listei Europene a Deseurilor, transpusa prin HG 856/2002, cu completarile ulterioare.

2.      Conditionarea aplicarii acestor prevederi de adoptarea unor acte administrative, cum sunt actele prin care “autoritatile competente pentru protectia mediului stabilesc conditiile privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati de constructii, in cadrul procedurii de reglementare pentru proiectele publice sau private” (art. 7 din proiectul de HG) ar putea fi considerat un obstacol in transpunerea Directivei 2008/98/CE in termenul limita (pana la 12 decembrie 2010), potrivit art. 40 alin. 1 din Directiva.

3.      In ce priveste notiunea de deseu:

3.1.      Cu toate ca Directiva 2008/98/CE cuprinde in sfera sa de aplicare si solurile necontaminate si alte materiale geologice naturale excavate in timpul activitatilor de constructie, daca se folosesc in alta locatie decat locul unde au fost excavate (interpretarea per a contrario a prevederilor art. 2 alin. 1 lit. c) din Directiva 2008/98/CE), definitia deseului din activitati de constructii de la art. 3 alin. 1 lit. a) din proiectul de HG nu le cuprinde.

Precizam ca aceste soluri si materiale nu sunt luate in considerare la calculul procentului de realizare a obiectivelor anuale (din interpretarea art. 11 alin. 2 lit. b) din Directiva 2008/98/CE).

3.2.      Nu este clarificata situatia “subproduselor”, si anume cand acestea nu ar trebui sa fie considerate deseuri. Remarcam ca, desi – cel putin unele dintre ele – nu ar trebui sa fie considerate deseuri, exista in prezent obligatia legala a producatorilor de a le valorifica in totalitate (OUG 78/2000, art. 19 alin. 2).

4.      Referitor la incetarea unui deseu de a mai fi considerat deseu:

Este bine de stiut ca oricarui stat membru i se da posibilitatea sa hotarasca daca un anumit deseu a incetat sa fie considerat ca atare. Accent se pune pe situatia agregatelor, hartiei, sticlei, metalelor, anvelopelor si textilelor. Deocamdata, Romania nu a luat vreo decizie in acest sens, cu toate ca ar aduce clarificari suplimentare si ar putea dinamiza piata.

5.      Valorificarea deseurilor:

In cazul in care deseurile sunt valorificate prin intrebuintarea lor drept combustibil sau ca alte mijloace de generare de energie, proiectul de HG ignora faptul ca aceasta valorificare trebuie sa aiba un anumit nivel minim de eficienta energetica (descris in Anexa II – Operatiuni de valorificare a Directivei 2008/98/CE).

Astfel, daca nivelul de eficienta energetica nu este atins, nu putem vorbi de valorificarea deseului, cu consecinte in afectarea atingerii tintelor anuale.

6.         In alta ordine de idei, urmarirea de catre proiectul de HG a obiectivelor Directivei 2008/98/CE de limitare a generarii de deseuri, a economisirii resurselor si a folosirii eficiente a acestora in interiorul conceptului mai larg de protectie a mediului si a sanatatii populatiei, nu se evidentiaza cu claritate, intrucat:

6.1. Solutia foarte facila a delegarii de responsabilitate, precum si a obligatiei atingerii obiectivelor de pregatire pentru reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor din constructii are pe langa avantaje (simplificarea schemei) si dezavantajul de a deresponsabiliza titularii activitatilor de construire, acestia rezumandu-se doar la a plati cei 2% pentru fondul de garantare si la a incheia un contract cu un operator autorizat.

6.2. Obligatia producatorilor de materiale de constructie de a pune pe piata romaneasca doar materiale certificate dupa standarde europene (in general) nu garanteaza in sine respectarea obligatiilor de pregatire de reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor rezultate. O asemenea obligatie supusa unei sanctiuni printre cele mai drastice prevazute de proiectul de HG poate parea disproportionata fata de prevederile dispozitive ale Directivei 2008/98/CE referitoare la prevenirea generarii deseurilor. In acest sens, ar fi putut fi mai potrivite masuri de stimulare si incurajare in locul prevederilor represive.

6.3. Chiar in ipoteza fericita a respectarii obiectivelor procentuale asumate (pana la 75% din masa deseurilor pana in 2020), ramane, de asemenea, de vazut daca prioritizarea in valorificarea deseurilor (mai intai pregatirea pentru reutilizare, mai apoi reciclarea si de-abia la urma alte tipuri de valorificare, printre care si cea energetica) nu ramane doar la nivel declarativ, in lipsa unor masuri concrete care sa incurajeze optiunile cu cel mai bun rezultat pentru protectia mediului.

-/-

Romania trebuie sa transpuna in legislatia nationala Directiva 2008/98/CE privind deşeurile pana cel tarziu in data de 12 decembrie 2010.

In acest context, Ministerul Mediului a pus in dezbatere publica din 19 octombrie proiectul unei hotarari de guvern, al carui text il puteti gasi aici. Dezbaterea publica este deschisa pana pe 29 octombrie 2010, data pana la care oricine poate face observatii. In lipsa desemnarii unei anumite persoane de contact, presupun ca observatiile vor putea fi trimise pe e-mail, la adresa Serviciului de Relatii cu Publicul: srp@mmediu.ro.

In ce priveste Directiva 2008/98/CE care trebuie transpusa, aceasta aduce cateva schimbari critice, care ar trebui sa se regaseasca in acest proiect de hotarare de guvern:
– stabileşte ţinta de valorificare a deşeurilor provenite din construcţii de 70% până în 2020;
– prioritizează măsurile luate asupra deşeurilor: prevenire, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea, alte operaţiuni de valorificare (de ex.: valorificarea energetică), eliminarea;
– stabileşte când un deşeu nu mai este considerat deşeu (de ex.: deşeuri din construcţii şi demolări, fierul vechi).

Cateva puncte din acest proiect de HG de transpunere a Directivei 2008/98/CE atrag atentia:

1. Romania isi propune sa depaseasca tinta de reciclare impusa de Directiva prin stabilirea uneia de 75%;

2. proiectul respecta prioritizarea stabilita in Directiva pentru gestiunea deseurilor din constructii, astfel incat valorificarea pentru producerea de energie vine ulterior reutilizarii ori reciclarii;

3. nu este foarte clar pe partea definitiilor termenilor folositi (pe de o parte, utilizeaza termeni similari care ar putea produce confuzie : “deseuri tratate”/ “retratare”/ “pre-tratare”/ “pretratare”, fara a defini ce inseamna “tratare”; pe de alta parte, face trimiteri pentru folosirea de definitii prezente in alte texte de lege, ceea ce ingreuneaza citirea).

4. proiectul prevede obligatia producatorilor de materiale de constructii de  a pune pe piata doar materiale certificate potrivit standardelor europene (ramane sa cerceteze fiecare ce standarde s-ar aplica materialelor comercializate);

5. nu este foarte clar daca detinatorul unor deseuri provenite din constructii are vreo obligatie, prin raportare la titularul activitatii de construire;

6. obligatiile privind gestionarea deseurilor din constructii privesc atat lucrarile pentru care este necesara autorizatie de construire, cat si cele pentru care nu este necesara emiterea unei astfel de autorizatii (ar rezulta din restul prevederilor HG ca pentru aceste lucrari din urma nu mai trebuie sa se plateasca cei 2% pentru fondul de garantare);

7. certificatul de urbanism va trebui sa includa printre avizele necesare obtinerii autorizatiei de construire si un acord pe care titularul va trebui sa il incheie cu o firma de valorificare a deseurilor; cu toate acestea, autorizatia de construire va putea fi acordata si in lipsa acestui acord;

8. singura conditionare a emiterii autorizatiei de construire va consta doar in depunerea dovezii ca titularul a platit 2% din devizul estimat al lucrarii intr-un fond de garantare;

9. autoritatile publice locale vor avea o multime de obligatii, inclusiv de a se ocupa ele insesi de valorificarea ori eliminarea deseurilor care nu au fost corect gestionate;

10. referitor la sfera de aplicare a HG, aceasta ar trebui clarificata, intrucat exista prevederi contradictorii ori care necesita interpretare (de ex.: art. 1 alin. 3, art. 2, art. 18 alin. 1).

Cu toate ca acest proiect de HG ar trebui sa asigure aplicarea efectiva a Directivei 2008/98/CE privind deseurile, el face trimiteri la acte subsecvente care ar trebui sa stabileasca conditii privind gestionarea deseurilor “in cadrul procedurii de reglementare pentru proiectele publice sau private” (art. 7), ceea ce ar putea conduce la intarzieri ori obstacole in aplicare.