{"id":570,"date":"2011-03-01T13:35:39","date_gmt":"2011-03-01T11:35:39","guid":{"rendered":"http:\/\/luiza.manolea.ro\/blog\/?p=570"},"modified":"2011-03-01T19:14:50","modified_gmt":"2011-03-01T17:14:50","slug":"ppp-descriere-si-exemple-de-buna-practica-din-europa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/luiza.manolea.ro\/blog\/2011\/03\/01\/ppp-descriere-si-exemple-de-buna-practica-din-europa\/","title":{"rendered":"Parteneriatul public privat: : posibila solutie de dezvoltare a serviciilor si investitiilor publice"},"content":{"rendered":"

Articol publicat in nr. 95 din ianuarie – februarie 2011 al Revistei Constructiv<\/a>.<\/em><\/strong>
\n\"CC<\/a><\/p>\n

PPP-urile par s\u0103 fie subiectul predilect \u00een discu\u0163iile despre dezvoltarea infrastructurii, a serviciilor publice, guvernele fiind din ce \u00een ce mai atrase de ceea ce pare solu\u0163ia perfect\u0103 pentru bugetele vitregite ale autorit\u0103\u0163ilor publice.<\/p>\n

Ce este parteneriatul public-privat (\u00ab\u00a0PPP\u00a0\u00bb)\u00a0?<\/strong><\/p>\n

Suntem obi\u015fnui\u0163i ca drumurile, spitalele, \u015fcolile ori chiar penitenciarele s\u0103 fie \u00ab\u00a0de stat\u00a0\u00bb. Adic\u0103 s\u0103 fie construite de companii private, angajate de stat din banii pe care acesta \u00eei colecteaz\u0103 de la cet\u0103\u0163eni sub forma impozitelor \u015fi taxelor. Prin urmare, \u00een mod tradi\u0163ional, statul mai \u00eent\u00e2i procur\u0103 banii \u015fi mai apoi \u00eei cheltuie pe construirea bunului, prin angajarea unui constructor, \u015fi pe gestionarea acelui bun (drum, \u015fcoal\u0103 etc.).<\/p>\n

Odat\u0103 cu diminuarea bugetelor \u015fi pe m\u0103sura a\u015ftept\u0103rilor cet\u0103\u0163enilor tot mai ridicate cu privire la accesul la serviciile publice gestionate de stat \u015fi la calitatea lor, guvernele s-au orientat c\u0103tre companiile private at\u00e2t \u00een vederea finan\u0163\u0103rii proiectelor publice, c\u00e2t \u015fi pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea gestiunii acestora gra\u0163ie unui mai bun management din partea sectorului privat. Astfel s-au n\u0103scut proiectele finan\u0163ate de c\u0103tre companiile private, denumite generic \u00ab\u00a0Private Finance Projects\u00a0\u00bb (PFP).<\/p>\n

\u00cen anul 1992, Marea Britanie a venit cu o variant\u0103 de proiect cu finan\u0163are privat\u0103,\u00a0denumit\u0103 \u00ab\u00a0Private Finance Initiative\u00a0\u00bb (PFI), dup\u0103 modelul australian folosit la \u00eenceputul anilor 1980 pentru construirea de autostr\u0103zi cu tax\u0103. Potrivit acesteia, constructorul asigur\u0103 toate costurile construc\u0163iei \u015fi mai apoi, la terminarea ei, \u00eenchiriaz\u0103 construc\u0163ia statului pe parcusul unei anumite perioade de timp.<\/p>\n

Termenul de parteneriat public-privat (PPP) a fost adoptat \u00een Marea Britanie dup\u0103 1997, odat\u0103 cu dezvoltarea \u015fi extinderea folosirii PFI-urilor.<\/p>\n

\u00cens\u0103, ce \u00eenseamn\u0103 mai exact PPP? Ei bine, \u00een \u00eencercarea de a defini acest concept s-a ajuns, de fapt, la concluzia c\u0103 acesta este un termen generic, versatil, dat\u0103 fiind complexitatea \u015fi varietatea modalit\u0103\u0163ilor de colaborare \u00eentre stat \u015fi companiile private.<\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

Mecanismul PPP \u00een Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\n

Legisla\u0163ia din Rom\u00e2nia a preluat termenul de PPP \u00een anul 2002, cu ocazia adopt\u0103rii Ordonan\u0163ei de Guvern nr. 16\/2002 privind contractele de parteneriat public-privat (OG nr. 16\/2002<\/a>), al c\u0103rui mecanism era orientat c\u0103tre oferirea unor servicii publice pentru care era necesara construirea ori reabilitarea unui bun public. Astfel, investitorul privat suporta toate costurile construc\u0163iei \u015fi, \u00een schimb, primea de-a lungul unei perioade de timp de maxim 50 de ani dreptul de a exploata acel bun potrivit cu destina\u0163ia convenit\u0103 cu autoritatea public\u0103. Exploatarea presupunea \u015fi dreptul de a percepe tarife utilizatorilor \u015fi chiar de a primi sume suplimentare de la autoritatea public\u0103. Potrivit acestui mecanism, rela\u0163iile \u00eentre autoritate \u015fi investitor cu privire la bunul construit\/ reabilitat etc. nu erau guvernate de un contract de \u00eenchiriere, ci de unul de concesiune.<\/p>\n

Din 30 iunie 2006, odat\u0103 cu intrarea \u00een vigoare a Ordonan\u0163ei de Urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 34\/2006 privind atribuirea contractelor de achizi\u0163ie public\u0103, a contractelor de concesiune de lucr\u0103ri publice \u015fi a contractelor de concesiune de servicii (OUG nr. 34\/2006<\/a>), at\u00e2t OUG nr. 16\/2002 privind contractele PPP, c\u00e2t \u015fi Legea nr. 219\/1998 privind concesiunile au fost abrogate. Prin urmare, termenul de PPP nu s-a mai reg\u0103sit \u00een niciun act normativ.<\/p>\n

Cu toate acestea, parteneriatele \u00eentre autorit\u0103\u0163i publice \u015fi companiile private au continuat, fiind de data aceasta \u00een mod clar asimilate conceptului de concesiune, principala consecin\u0163\u0103 fiind obligarea organiz\u0103rii de licita\u0163ii.<\/p>\n

\u00cen 4 noiembrie 2010 a intrat \u00een vigoare Legea nr. 178\/2010 a parteneriatului public-privat<\/a>, ale c\u0103rei norme metodologice de aplicare au fost adoptate prin Hot\u0103r\u00e2rea de Guvern nr. 1239\/2010<\/a>, \u00een vigoare din 13 decembrie 2010.<\/p>\n

Noua reglementare a preluat mare parte din cea specific\u0103 PPP-urilor adoptat\u0103 acum mai bine de opt ani, \u00eens\u0103 cu o serie de modific\u0103ri. \u00cen acest sens, amintim doar c\u00e2teva deosebiri:<\/p>\n

i)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 fa\u0163\u0103 de vechea reglementare a PPP-urilor care se aplica doar \u00een leg\u0103tur\u0103 cu bunurile publice, actuala legisla\u0163ie prive\u015fte \u00een plus \u015fi serviciile publice.<\/p>\n

ii)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cenfiin\u0163area unei companii de proiect, care \u00eenainte era l\u0103sat\u0103 la latitudinea p\u0103r\u0163ilor, este acum obligatorie.<\/p>\n

iii)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Contractele de PPP nu mai au o durat\u0103 maxim\u0103 de 50 de ani, autorit\u0103\u0163ile publice fiind cele care determin\u0103 durata.<\/p>\n

Pe scurt, mecanismul PPP potrivit noilor reglement\u0103ri const\u0103 \u00een proiectarea\/ construc\u0163ia\/ operarea\/ dezvoltarea\/ \u00eentre\u0163inerea\/ reabilitarea (dup\u0103 caz) a unui bun ori a unui serviciu ce trebuie creat ori este existent (\u00een cazul dezvolt\u0103rii ori reabilit\u0103rii) de c\u0103tre compania de proiect, \u00een care investitorul privat are de regul\u0103 o participare majoritar\u0103 \u015fi la capitalul c\u0103reia statul a adus aport \u00een natur\u0103 bunuri din domeniul privat al statului sau a unit\u0103\u0163ilor administrativ-teritoriale (transfer\u00e2nd dreptul de proprietate companiei de proiect). Investitorul privat poate percepe tarife pentru utilizarea bunului ori serviciului public de c\u0103tre cet\u0103\u0163eni, pe o perioad\u0103 determinat\u0103. La sf\u00e2r\u015fitul contractului de PPP, bunul rezultat este transferat \u00een proprietatea statului.<\/p>\n

Exemple de PPP-uri<\/strong><\/p>\n

Cum varietatea PPP-urilor este impresionant\u0103, iat\u0103 c\u00e2teva exemple de utilizare a acestui concept \u00een diverse proiecte.<\/p>\n

Construc\u0163ia de autostr\u0103zi – Ungaria<\/span><\/p>\n

Autostrada M5 de la Budapesta p\u00e2n\u0103 la grani\u0163a cu Serbia, \u00een lungime de 173 de km a fost finalizat\u0103 \u00een martie 2006 \u00een urma unui contract de PPP, \u00eencheiat \u00een urma unei licita\u0163ii interna\u0163ionale pentru finan\u0163area, construc\u0163ia \u015fi operarea sa. Derularea contractului a fost asigurat\u0103 de compania de proiect Alf\u00f6ld Koncesszi\u00f3s Aut\u00f3p\u00e1lya Rt. (AKA). Ini\u0163ial, veniturile AKA proveneau din perceperea taxei de utilizare a autostr\u0103zii. Cum taxa a fost prea mare iar utilizarea autostr\u0103zii a fost mai mic\u0103 dec\u00e2t cea previzionat\u0103, \u00een 2004 p\u0103r\u0163ile au convenit rea\u015fezarea riscurilor, astfel c\u0103 partenerul privat a v\u00e2ndut 40% din ac\u0163iuni partenerului public, pentru ca, \u00een paralel, taxa de utilizare (toll) s\u0103 fie \u00eenlocuit\u0103 de un mecanism de plat\u0103 prin care statul ungar pl\u0103te\u015fte o sum\u0103 fix\u0103, sum\u0103 care poate fi diminuat\u0103 \u00een func\u0163ie de utilizarea vignetelor.<\/p>\n

Construc\u0163ia de c\u0103mine pentru studen\u0163i \u2013 Marea Britanie<\/span><\/p>\n

Este vorba de asigurarea de locuin\u0163e pentru studen\u0163ii de la Falmouth College of Arts (FCA). Acest proiect a fost finan\u0163at, proiectat \u015fi construit \u015fi va fi exploatat pe o perioad\u0103 de 25 de ani de ofertantul c\u00e2\u015ftig\u0103tor, Sanctuary Housing Association (SHA), \u00een calitate de partener privat. Riscurile ce \u0163in de neocuparea locuin\u0163elor este asumat de FCA, \u00een schimbul a mai mult de 50 de criterii de performan\u0163\u0103 a serviciilor furnizate de SHA. Pe parte financiar\u0103, FCA pl\u0103te\u015fte SHA o sum\u0103 predeterminat\u0103 \u015fi, \u00een plus, studen\u0163ii contribuie \u015fi ei cu o sum\u0103 rezonabil\u0103.<\/p>\n

Managementul de\u015feurilor \u2013 Marea Britanie<\/span><\/p>\n

Ora\u015ful Kirklees, confruntat cu o lips\u0103 de spa\u0163iu \u00een gropile de gunoi, a dorit s\u0103 adopte o strategie \u015fi un management al de\u015feurilor care s\u0103 reduc\u0103 volumul de\u015feurilor din gropile de gunoi. \u00cen acest sens, a \u00eencheiat \u00een 1998 un acord cu United Waste Services Limited (UWS) \u00een vederea furniz\u0103rii unei solu\u0163ii integrate de management a de\u015feurilor. P\u0103r\u0163ile au creat compania de proiect Kirklees Waste Service Limited, \u00een care partenerul public de\u0163inea 19% din voturi, \u00een schimbul transferului de bunuri. Obiectivul acesteia era reducerea cu 60% a de\u015feurilor destinate gropilor de gunoi, prin reciclare, refolosire ori valorificare energetic\u0103. Investi\u0163iile efectuate de UWS, \u00een valoare de 41 milioane de lire \u015fi pentru care a primit un credit guvernamental pentru 33 de milioane de lire, ar trebui s\u0103 se amortizeze prin perceperea unei taxe fixe pe \u00eentreaga durat\u0103 a contractului, ajustabil\u0103 \u00een func\u0163ie de volumul primit \u015fi de respectarea obiectivelor.<\/p>\n

C\u00e2t prive\u015fte exemple din Rom\u00e2nia, Unitatea coordonatoare a PPP-urilor ar fi trebuit s\u0103 le publice \u00eentr-o baz\u0103 de date<\/a> la \u00eenceputul lunii ianuarie 2011.<\/p>\n

\u00cen loc de concluzii<\/strong><\/p>\n

Fa\u0163\u0103 de amploarea PPP-urilor, caracterizate chiar drept un \u00ab\u00a0fenomen PPP\u00a0\u00bb, din toate experien\u0163ele de succes ori mai pu\u0163in bune, ar trebui s\u0103 re\u0163inem c\u0103 PPP-urile nu reprezint\u0103 un scop \u00een sine, ci sunt utile c\u00e2t timp \u00eembun\u0103t\u0103\u0163esc calitatea serviciilor publice \u015fi a eficien\u0163ei economice, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 ating\u0103 a\u015ftept\u0103rile rezumate \u00een sintagma mult folosit\u0103 \u00ab\u00a0value for money\u00a0\u00bb.<\/p>\n

-\/-<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Articol publicat in nr. 95 din ianuarie – februarie 2011 al Revistei Constructiv. PPP-urile par s\u0103 fie subiectul predilect \u00een discu\u0163iile despre dezvoltarea infrastructurii, a serviciilor publice, guvernele fiind din ce \u00een ce mai atrase de ceea ce pare solu\u0163ia perfect\u0103 pentru bugetele vitregite ale autorit\u0103\u0163ilor publice. Ce este parteneriatul public-privat (\u00ab\u00a0PPP\u00a0\u00bb)\u00a0? Suntem obi\u015fnui\u0163i ca […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,4],"tags":[200,201,113],"class_list":["post-570","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-dreptul-afacerilor","category-licitatii-achizitii-publice","tag-ce-este-ppp","tag-exemple-ppp","tag-ppp"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/luiza.manolea.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/570","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/luiza.manolea.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/luiza.manolea.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/luiza.manolea.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/luiza.manolea.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=570"}],"version-history":[{"count":14,"href":"https:\/\/luiza.manolea.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/570\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":585,"href":"https:\/\/luiza.manolea.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/570\/revisions\/585"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/luiza.manolea.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=570"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/luiza.manolea.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=570"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/luiza.manolea.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=570"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}